Care sunt planurile viitorului presedinte al Comisiei Europene pentru UE

Autor:

Publicat: 15/07/2014 13:43

"Pe 25 mai, cetățenii europeni ne-au transmis mesajul lor puternic, deși uneori marcat de contradicții. Astăzi și în anii viitori va trebui să dăm un răspuns în ceea ce privește așteptările, temerile, dar și speranțele și visurile lor, deoarece în Europa încă se mai poate visa. Aici este un loc simbolic al democrației europene", a arătat Juncker în plenul PE de la Strasbourg, în care a prezentat orientările generale care vor ghida activitatea viitoarei Comisii Europene. El a remarcat că noul Parlament European este unul diferit de cel precedent, fiind primul parlament care alege într-adevăr președintele Comisiei în funcție de rezultatele sufragiului universal european. Juncker a subliniat că Europa nu se construiește împotriva statelor membre și națiunilor, care sunt ceva durabil și, în acest context, Comisia Europeană va lucra în interesul general. "Și aș vrea să facem această muncă împreună", a adăugat el. "Comisia Europeană nu este un comitet tehnocratic, cu funcționari străluciți, la ordinele altor instituții. Comisia va avea un caracter foarte politic — aceasta este voința mea — și componența sa trebuie să reflecte pluralitatea majorității ideilor noastre. Și aș dori ca și Consiliul European, când va stabili arhitectura sa internă, să se inspire din aceleași principii. Președintele CE nu este o persoană care primește ordine. Eu voi veni să dau socoteală aici, dar, orice ar fi, nu uitați că voința noastră este de a respecta încrederea acordată", a subliniat Juncker. Totodată, el le-a transmis guvernelor naționale să nu renunțe în fața tentației de a critica și totodată să nu uite ce hotărâri au luat la Bruxelles. "Dacă ați spus 'da' la Bruxelles, nu spuneți 'nu' în altă parte, nu spuneți niciodată, după o întâlnire a Consiliului, că ați câștigat ceva la Bruxelles și ceilalți au pierdut. În Europa împreună câștigăm și împreună avem de pierdut", a argumentat politicianul luxemburghez. Explicând că Europa și-a pierdut din credibilitate, iar distanța dintre UE și cetățeni este în creștere, el a pledat pentru o agendă de reforme extinsă de care Europa are nevoie. "Trebuie să facem Europa mai competitivă. Trebuie să revenim în linia întâi. Competitivitatea este foarte adesea confundată cu măsuri unilaterale non-sociale, dar aceasta se realizează și prin măsuri sociale, prin concepte complexe. Obiectivul este ca UE să fie un loc în care să dorească să vină și oamenii și investitorii. Este foarte important să nu uităm că economia trebuie să slujească oamenilor, și nu invers. (...) Piața internă trebuie să respecte și standardele sociale în Europa", a subliniat vorbitorul. Viitorul președinte al CE s-a declarat "un susținător fervent al economiei sociale". "Bunăstare pentru toți, nu doar pentru câțiva, puțini. Bunăstarea pentru toți trebuie să fie obiectivul economiei noastre de piață. Economia de piață funcționează doar atunci când există dialog social, care în anii de criză a avut de suferit. E nevoie de acest dialog la nivel național și la nivel european. Eu vreau să fiu un președinte al dialogului social", a afirmat el. Juncker a mai pledat pentru o creștere durabilă pentru următoarele decenii, de investiții generatoare de creștere, ocupare și competitivitate. "Avem nevoie de un pachet de astfel de investiții, ele au un singur obiectiv — să plaseze din nou omul în centrul societății. Acum apare un al '29-lea stat' între granițele Europei — este statul unde trăiesc cei care nu au de lucru, în care tinerii sunt șomeri, în care oamenii sunt excluși, dați la o parte. Eu aș vrea ca acest 'al 29-lea stat' să redevină un stat membru obișnuit, ca toate celelalte. De aceea, vă propun un program de investiții foarte competitiv. Până în februarie 2015 aș dori ca acest program destinat creșterii competitivității și ocupării forței de muncă să fie gata. Aș vrea ca în următorii trei ani să investim 300 de miliarde de euro, putem să facem acest lucru printr-o utilizare țintită a fondurilor structurale existente și printr-o utilizare țintită a instrumentelor disponibile și care mai pot fi dezvoltate la BEI", a spus fostul premier luxemburghez. Jean-Claude Juncker a mai pledat pentru investiții în infrastructură, în broad-band, în rețele energetice, în infrastructura de transport și în centre industriale. "Avem nevoie de o reindustralizare a Europei, de investiții în cercetare, dezvoltarea energiilor regenerabile. Energiile regenerabile nu sunt terenul de joc al ecologiștilor și reprezintă o precondiție pentru ca Europa să fie gata cu adevărat pentru ziua de mâine. O Europă care face investiții puternice este o Europă a bunăstării sporite, cu mai multe locuri de muncă; investițiile sunt cea mai bună garanție pentru protecția șomerilor. Trebuie să reducem șomajul în rândul tinerilor. Aș dori ca pragul în privința garanției pentru tineret să fie crescut treptat la 30 de ani. (...) Trebuie să avem în vedere IMM-urile — acestea sunt creatoare de locuri de muncă, trebuie să reducem povara birocratică pentru acestea", a spus el. Juncker a mai arătat că ceea ce s-a făcut la nivelul economiei europene în ultimii ani nu trebuie subestimat și a comparat Europa în criză cu un avion care a luat foc. "În tipul crizei euro, am încercat sa reparăm un avion care a luat foc în timpul zborului, fiind în el, ceea ce a presupus că nu am ținut cont de toate condițiile, dar cel mai important este că avionul nu s-a prăbușit. Speculanți de toate felurile au pariat că zona euro se va prăbuși. Nu s-a prăbușit'', a spus el. Jean-Claude Juncker a susținut că troica CE-BCE-FMI trebuie să fie reformată, să fie mai democratică și să răspundă în fața Parlamentului European. El s-a mai pronunțat, între altele, pentru îndepărtarea acelor frontiere care există, apreciind că taxele de roaming vor trebui să dispară în UE. "Dacă vom reuși să implementăm o adevărata piață comună digitală, am putea genera încă 250 de miliarde de euro", a adăugat Juncker. În opinia sa, UE are nevoie de uniune energetică rezistentă care să aibă o politică clară pe termen lung. În fine, politicianul luxemburghez s-a declarat un apărător ferm al liberei circulații a lucrătorilor și a arătat că aceasta reprezintă o șansă, nu o amenințare pentru UE. "Regulile nu se vor modifica, iar autoritățile naționale vor trebui să combată abuzurile sau cazurile de fraudă. În ceea ce privește directiva privind detașarea lucrătorilor, va trebui să facem ceva — trebuie să combatem dumpingul social și o vom face. De asemenea, trebuie combătute evaziunea fiscală și spălarea de bani. În ceea ce privește Uniunea Economică și Monetară, atrag atenția: criza nu s-a încheiat atât timp cât încă avem 25 de milioane de șomeri", a arătat Jean-Claude Juncker. Agerpres

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!