Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Ziarul Financiar:
Conglomeratul Samsung, format din 60 de companii interconectate, are un istoric demn de ecranizare, fiind cea mai profitabilă companie din domeniul tehnologic, cu un profit net de 9.9 miliarde de dolari raportat în ultimul trimestru. O poveste despre nepotism, corupţie şi stalinism modern, cu un moştenitor al imperiului condamnat la 5 ani de închisoare, produse care explodează şi cu proteste de amploare generate la nivel mondial, compania îşi consolidează poziţia de lider în domeniu, înregistrând anual vânzări de miliarde de dolari, reiese dintr-o analiză realizată de Bloomberg Businessweek.
Fiecare dintre noi a încercat măcar unul dintre produsele lor. Unii le folosesc zi de zi, clipă de clipă, urmărind news feed-ul de la Facebook, având numele lor deasupra ecranului, sau urmărind ştiri la televizorul produs de ei, alergând zilnic cu smartwatch-ul lor la mână, spălând rufele sau preparând mâncarea cu ajutorul electrocasnicelor produse de ei, în timp ce alţii aleg să-şi trateze artrita cu medicamentele lor.
Cert este că toată lumea cunoaşte brandul Samsung, dar puţină lume ştie cât de complex este sistemul de companii şi de acţionari din spatele conglomeratului, cu atât mai puţin, cu ce costuri sau prin ce mijloace a ajuns Samsung să fie gigantul de astăzi, care în ultimul trimestru a raportat un profit record, de 9.9 miliarde de dolari, înregistrându-se drept cea mai profitabilă companie din domeniul tehnologic.
Jay Y. Lee, preşedintele de drept al companiei Samsung, a fost acuzat şi condamnat în cadrul unui scandal de dare de mită fostei conducătoare a Coreei de Sud, Park Geun-hye, prima femeie preşedinte a statului, şi unui prieten al acesteia. Lee a fost acuzat că i-a dat mită acesteia pentru a facilita o fuziune dintre două companii aflate sub tutela Samsung, mutare care urma să îi consolideze lui Lee controlul deţinut asupra imperiului Samsung.
Mita a constat în Vitana V, un cal englezesc pur sânge, în valoare de 800.000 de dolari şi „donaţii” de 17 milioane de dolari către fundaţii afiliate cu prietenul respectiv al preşedintei, prieten a cărui fiică dorea să intre în Lotul Olimpic pentru 2020, în echipa de echitaţie.
Compania a contestat ideea că ar fi fost mită, spunând că reprezintă doar suportul pe care doresc să îl ofere Lotului Olimpic, în încercarea de a spulbera acuzaţiile.
Fondat în 1938, de către bunicul lui Jay Y, pe nume Lee Byung-chull, grupul reprezintă o colecţie de 60 de companii interconectate, într-un conglomerat cunoscut în coreea de sud drept „chaebol”. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Trebuie să mărturisesc că m-a amuzat naivitatea celor care s-au grăbit, săptămâna trecută, să-i ia apărarea lui Tudorel Toader, după ce a părut că face un pas înapoi de la propunerile privind schimbarea legilor justiției.
Pirueta sa retorică, ”era dor un power-point, doar niște propuneri, nu un proiect de lege,” a fost luată drept o nouă dovadă că ministrul Justiției nu s-a dat cu ”penalii” și că, din contră, luptă, sub acoperire, împotriva lor – ”le-a dat de gol intențiile mârșave.”
Nici vorbă! Este întocmai cum am scris săptămâna trecută – ”Ministrul Justiției este marioneta lui Tăriceanu.” Și principalul său complice în planul de pune Justiția, dar în special DNA și Parchetul General, în mâinile politicienilor corupți și ale mafioților.
Atacurile lui Toader din ultimele zile, împotriva ambasadorului SUA, a procurorului general, a șefei DNA și în general a tuturor celor care au realizat ce se ascunde în spatele măștii sale ”academice”, au risipit și ultimele dubii despre agenda sa. La ministerul Justiției avem un nou Florin Iordache. Diferențele sunt infime și țin doar de stil. Asemănarea cea mai izbitoare? Capacitatea de a minți fără să clipească.
Cea mai mare minciună pe care ne-au servit-o Tudorel Toader, dar și Călin Popescu Tăriceanu, este că propunerile de mofidificare a legilor justiției ar fi avut la bază propunerile Consiliului Superior al Magistraturii. (Mai multe detalii AICI)
Deutsche Welle:
Prim-ministrul Mihai Tudose a devenit un personaj greu de citit și care dă impresia că se complace în contradicții și improvizații. De fapt aproape că nu e deloc limpede ce intenții nutrește. Deunăzi făcuse comentarii sarcastice despre bănci, anunțase verificări, dar, atunci când zvonul că va introduce o taxa specială pentru bănci și companii de asigurări luase amploare, el a dezmințit totul, dând asigurări concise și ferme agenției Bloomberg că acest lucru nu se va întâmpla.(v. România liberă). La fel se întâmplă cu pilonul a II-lea de pensii care de la investirea lui Tudose și până astăzi este pus periodic sub semnul întrebării. Există desigur o explicație simplă: Guvernul riscă să depășească deficitul bugetar și caută diferite surse de bani, testând public, în prealabil, o variantă sau alta. Dar explicația aceasta nu acoperă totul.
Cu siguranță că unele dintre replicile sale sunt pe gustul publicului, ca să nu mai spunem că diatriba sa la adresa băncilor i-a uns pe inimă pe mulți dintre cei care au avut de-a face cu comisioanele bancare, dar tocmai intenția vădită de a fi ”popular”, de a da satisfacție, de a juca rolul unui Trump balcanic care le spune pe șleau, sugerează că avem de-a face cu o punere în scenă. Premierul are cu siguranță aceste înclinații naturale și îi plac, pesemne, replicile hâtre, dar asumarea publică a acestui stil pare mai curând o mască, una care să-i asigure un spațiu mai larg de manevră. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Ceea ce se întîmplă este exact ceea ce a fost prevăzut" declară diplomatul norvegian Erik Solheim în cotidianul Le Monde, legat de dezastrul provocat de uraganul Harvey în Statele Unite. Erik Solheim este directorul executiv al Programului iniţiat de Naţiunile Unite în domeniul protecţiei mediului înconjurător.
Pentru diplomatul norvegian nu încape nici o îndoială: pe o bună parte a planetei se multiplică fenomenele extreme legate de încălzirea atmosferei. Sigur, spune el, sezonul uraganelor în Golful Mexic şi al musonilor în Asia sunt evenimente normale şi obişnuite. Neobişnuit însă este faptul că în acelaşi timp au loc inundaţii şi în Nepal, în Bangladeş, în Niger, în Yemen… Iar în Somalia perioadele de secetă sunt din ce în ce mai frecvente.
Grupul de experţi interguvernamentali lucrînd sub egida ONU a prezis însă apariţia unor astfel de serii de evenimente frecvente şi devastatoare. Pretutindeni în lume, mai arată Erik Solheim, populaţiile cele mai defavorizate sunt primele afectate de fenomenele climaterice extreme. Impactul negativ al schimbărilor climaterice asupra economiei mondiale, precum şi asupra cadrului de viaţă, nu poate fi pentru moment cifrat, dar el va însemna, financiar vorbind, un efort gigantic.
Erik Solheim critică faptul că exact în acest context Donald Trump a decis să retragă Statele Unite din acordurile de la Paris. (Mai multe detalii AICI)
