Premium
Curtea Constituțională a publicat după doar două zile motivarea deciziei prin care a respins excepțiile de neconstituționalitate invocate de USR și AUR împotriva legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Potrivit unor surse politice, președintele Klaus Iohannis va promulga legea, nu o va retrimite în Parlament, așa cum i-a cerut USR.
În privința sesizării AUR, CCR arată că aceasta nu îndeplinește nici măcar condițiile de formă, fiind semnată de un număr mai mic de parlamentari decât prevederea legea. Motivarea, AICI! (.pdf)
În privința sesizării USR, judecătorii constituționali desființează rând pe rând argumentele invocate, arătând motivele luării deciziei în unanimitate. O atenție deosebită se acordă argumentelor legate de Comisia de le Veneția și de hotărârile CJUE.
„În jurisprudența Curții, s-a reținut că avizele Comisiei de la Veneția nu au un caracter obligatoriu, astfel că aceste avize invocate nu au relevanță constituțională, ci, eventual, se constituie într-un suport furnizat judecătorului constituțional în interpretarea textelor constituționale de referință. În cauza de față, invocarea încălcării art.148 alin.(1) din Constituție, prin prisma neresepectării unor avize ale Comisiei de la Veneția, nu poate fi analizată, chiar și pentru faptul că această Comisie nu este un organ de lucru al Uniunii Europene, iar art.148 alin.(1) din Constituție se referă doar la obligațiile României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C‑127/19, C‑195/19, C‑291/19, C‑355/19 și C‑397/19, pornește de la premisa înființări, în cadrul Ministerului Public, a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori. Or, ipoteza legii criticate este diferită față de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată care să aibă competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, ci desființează respectiva secție specializată avută în vedere de CJUE și, pe structura generală deja existentă, unifică toate dispozițiile referitoare la competența diverselor parchete de a efectua urmărirea penală în privința judecătorilor/ procurorilor. Legiuitorul este cel competent să organizeze cadrul legislativ necesar desfășurării activității Ministerului Public, sens în care alin.(2) și (3) ale art.131 din Constituție fac trimitere expresă la sintagma „în condițiile legii”. Totodată, rezultă că, în cauza de față, prevederile de drept european în interpretarea dată prin hotărârea CJUE nu pot fi folosite ca norme interpuse controlului de constituționalitate, întrucât respectiva interpretare nu vizează ipoteza reglementată prin legea criticată. Curtea subliniază că unica normă de referință în exercitarea controlului de constituționalitate este Constituția (a se vedea și Decizia nr.668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.487 din 8 iulie 2011)”, se arată în motivare.
Motivarea integrală, AICI! (.pdf)
Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, ca neîntemeiate sesizările asupra Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), stabilind că actul normativ este constituţional.
"Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 54 de deputaţi şi de 26 de senatori aparţinând grupului parlamentar al partidului Uniunea Salvaţi România şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.3-6, art.8-10 şi art.12 din Legea privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi legea în ansamblul său", se arată într-un comunicat de presă al CCR, transmis AGERPRES.
Totodată, CCR a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind desfiinţarea SIIJ, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală formulată de un număr de 35 de deputaţi AUR şi PSD, precum şi de cinci senatori AUR.
