Premium
Curtea Constituţională a public motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a faptului că ÎCCJ nu a stabilit legal componenţa completurilor de 5 judecători. Judecătorii constituţionali tranşează şi o problemă gravă izvorâtă din acest conflict: soarta sentinţelor deja pronunţate de completurile ilegal constituite şi soarta proceselor aflate pe rol.
CITEȘTE ȘI: Explicaţia medicilor: De ce te dor articulaţiile în funcţie de starea vremii
"198. Întrucât atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, şi ţinând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constituţie, Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare", se arată în motivarea CCR.
Potrivit articolului 426 din Codul de procedură penală, "Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;". Potrivit articolului 428, contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei instanţei de apel.
Astfel, sentinţele mai vechi de 30 de zile nu mai pot fi atacate, în baza deciziei CCR. Contestaţia în anulare poate fi introdusă împotriva deciziilor definitive de la a căror comunicare nu au trecut 30 de zile. Contestaţia poate fi introdusă de oricare dintre părţi, astfel încât se poate spune că deciziile definitive ale completurilor de 5 judecători, din ultimele 30 de zile, sunt anulate. Dosarele aflate în curs de judecare se reiau, cu alte completuri.
Astfel, contestaţii în anulare pot fi formulate de cei care nu au primit încă motivarea deciziilor. În această situaţie se află Alina Bica şi Elena Udrea. În schimb, Liviu Dragnea nu poate contesta condamnarea în dosarul Referendumul.
Despre revizuirea hotărârilor definitive nu poate fi vorba, pentru că, potrivit art. 453 din Codul de Procedură Penală, reviziurea se poate face doar pentru probleme de fond ale dosarelor, nu pentru probleme de formă.
Nu este deocamdată clar ce şanse de reuşită vor avea la CEDO persoanele condamnate şi care nu mai pot înainta contestaţie în anulare împotriva deciziilor completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.
CITEȘTE ȘI: GREȘEALA clasică pe care o fac toți șoferii iarna .
