DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CCR dezvăluie o GAFĂ a Parlamentului: Legea anti-recuperatori, anulată de lipsa unui aviz/ DOCUMENT

CCR

Curtea Constituţională a publicat luni, 13 mai, motivarea deciziei prin care a constatat că Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este neconstituțională. Legea prevedea că recuperatorii nu vor putea cere de la datornici mai mult decât dublul sumei plătite pentru achiziţionarea creanţei de la debitorul iniţial.

CCR explică faptul că legea este neconstituţională în ansamblul său, pentru că legiuitorul nu a solicitat avizul Consiliului Economic şi Social. Acest aviz nu este obligatoriu în baza articolului 141 din Constituţie, însă această obligativitate este prevăzută de Legea nr.248/2013, iar potrivit articolului I, alin. (5) din Constituţie „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

Vezi AICI motivarea integrală a CCR! (.pdf)

"79. Cu privire la rolul Consiliului Economic şi Social și natura avizului acestuia, Curtea reține că, prin Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009, publicată în 34 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.187 din 25 martie 2009, și Decizia nr.354 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.764 din 9 decembrie 2013, a statuat că art.141 din Constituţie se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic şi Social de organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate în care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare. Norma constituţională, exprimând sintetic rolul pur consultativ pentru Parlament şi Guvern al Consiliului Economic şi Social, nu face niciun fel de referire expresă la obligaţia iniţiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul consultativ al Consiliului Economic şi Social şi nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare şi funcţionare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere.

80. Într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art.79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, de „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României”. Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituţionalitatea legii sau ordonanţei - simplă sau de urgenţă. Dacă voinţa legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii obligativităţii solicitării avizului consultativ al Consiliului Economic şi Social, atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art.141 din Legea fundamentală, întrun mod asemănător celui folosit la redactarea art.79, pentru reglementarea rolului şi atribuţiilor Consiliului Legislativ.

81. Curtea a reţinut, în consecință, că nesolicitarea obligatorie a avizului consultativ al Consiliului Economic şi Social nu poate avea drept consecinţă neconstituţionalitatea actului normativ respectiv, prin raportare la art.141 din Constituţie. Aceste considerente ale Curții se impun a fi menținute și în speța de față, prin raportare strict la prevederile art.141 din Constituție.

82. Prin raportare, însă, la prevederile art.1 alin.(5) din Constituție, potrivit aceleiaşi jurisprudenţe anterior menţionate, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece din consultarea fișei legislative a legii criticate rezultă că avizul acestei autorități nu a fost solicitat. Astfel, potrivit art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Or, dispozițiile art.2 alin.(2) lit.e) din Legea nr.248/2013 prevăd obligația inițiatorilor de proiecte sau propuneri legislative de a solicita avizul Consiliul Economic şi Social în cazul în care reglementările preconizate vizează domeniile de specialitate ale Consiliului. În acest sens, se observă că legea criticată vizează unul dintre aceste domenii, respectiv protecţia consumatorului, astfel cum rezultă din expunerea de motive a legii. Prin urmare, în lipsa solicitării avizului cu prilejul declanșării procedurii parlamentare de legiferare a actului normativ examinat, reiese că au fost nesocotite prevederile art.1 alin.(5) din Constituție. Dată fiind materia de reglementare a propunerii legislative în discuție, era obligatoriu să fi fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social, în sensul consultării acestuia, ca organ de specialitate consultativ al Parlamentului şi al Guvernului, neavând relevanță dacă legiuitorul, în opera sa de legiferare, ar fi ținut sau nu seama de conținutul acestuia. Ignorarea principiului constituțional al obligativității respectării legii în cursul procedurilor parlamentare de legiferare ar plasa legiuitorul pe o poziție privilegiată, interzisă de principiul constituțional al egalității, consacrat de art.16 alin.(2) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege”.

83. În consecință, Curtea constată că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constituţie", se arată în motivarea CCR.

CITEȘTE ȘI: Stresul ne îmbolnăvește subit. Profesorul Dumitru Constantin Dulcan ne arată cum ne putem apăra

Legea declarată neconstituţională a fost iniţiată de senatorul ALDE Daniel Zamfir. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea OUG nr. 50/2010 cu două noi articole.

"Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent. Dispoziţiile se aplică indiferent de instrumentul juridic utilizat pentru transferul creanţei, inclusiv în cazurile cesiunii de contract, cesiunii de portofoliu de creanţă şi al subrogaţiei. Debitorul-cedent care are calitatea de consumator se va putea elibera de datorie plătind cesionarului cel mult dublul preţului pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi creanţa, fără costuri suplimentare", se arată în textul adoptat de Camera Deputaţilor în decembrie 2018.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.