Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

CCR: Parlamentarii pot semna moțiunile de cenzură prin fax/scanare/fotografiere, beneficiază de prezumția de veridicitate

Facebook
motiune cenzura

Semnăturile parlamentarilor pe moțiunea de cenzură beneficiază de „prezumția de veridicitate” indiferent dacă au fost depuse în original sau în copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc). De asemenea, nici Parlamentul, nici CCR și nici Guvernul nu are competența de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original și de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Explicațiile apar în motivarea deciziei CCR privind moțiunea de cenzură depusă de USR și AUR.

Extras din motivarea CCR (sublinierile aparțin redacției, n.red.):

„În raport cu aspectul referitor la neîntrunirea numărului minim de semnături necesare inițierii moțiunii de cenzură

Cu privire la acest aspect, Curtea observă că moțiunea de cenzură a fost semnată de un număr de 124 de deputați și senatori în condițiile în care numărul minim necesar pentru inițierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaților şi senatorilor). Nici Constituția și nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moțiunii de cenzură trebuie depuse – în original sau copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc). Ceea ce este determinant este voința deputatului sau senatorului care a semnat moțiunea de cenzură în sensul inițierii acesteia și însușirea/ asumarea semnăturii de către fiecare deputat/ senator inițiator în parte, conform prevederilor regulamentare și a cutumelor parlamentare.

Semnătura deputatului/ senatorului exprimă voința neechivocă a acestuia de a iniția o moțiune de cenzură. Indiferent de modalitatea în care a fost transmis conținutul respectivului suport, odată ce transmiterea sa a fost realizată și confirmată, cu consecința atașării semnăturii la lista privind susținerea moțiunii de cenzură, ea beneficiază de o prezumție simplă de veridicitate în sensul că exprimă realitatea cu privire la voința și intenția deputatului/ senatorului de a iniția o moțiune de cenzură. Răsturnarea acestei prezumții se poate realiza exclusiv prin mijloace parlamentare. În acest sens, se observă că, pentru a nu se paraliza însăși procedura reglementată de art.113 din Constituție, în cadrul procedurilor parlamentare contestarea veridicității semnăturii poate fi făcută numai de respectivul deputat/ senator.

Prin urmare, faptul că dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moțiunea de cenzură inițiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost „re-depuse” la data de 6 septembrie 2021 în original nu are decât semnificația unei confirmări din partea autorilor moțiunii de cenzură a faptului că semnăturile inițial depuse exprimă realitatea și a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru inițierea moțiunii de cenzură. În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moțiunea de cenzură a fost legal inițiată prin semnăturile atașate acesteia la data de 3 septembrie 2021.

Faptul că listele de semnături prezintă ștersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanță constituțională, care nu pot forma obiectul analizei Curții Constituționale.

Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere și nici Guvernul nu au competența de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original și de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ține nici de competența Curții Constituționale.

Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanță constituțională, întrucât nu vizează/ influențează exigența constituțională referitoare la numărul minim de deputați/ senatori semnatari ai moțiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competența Curții Constituționale.

Având în vedere cele expuse, se constată că toate aspectele privind pretinsele deficiențe semnalate în legătură cu modul în care a fost semnată moțiunea de cenzură nu pot forma obiectul controlului exercitat de către Curtea Constituțională”.

Decizia integrală a CCR poate fi consultată aici.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.