Premium
Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea a 99 de deputaţi privind dispoziţiile Legii pentru interpretarea articolului referitor la dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013.
Potrivit site-ului CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri se află obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art.38 alin.(11) din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, formulată de 99 de deputaţi.
Citește și: Procesul șefei DNA cu Antena 3 se reia
În 6 iulie, Curtea a amânat luarea unei decizii în această speţă.
Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, această lege are rolul de a lămuri "confuziile" privind data intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, respectiv data de la care produc efecte juridice.
În schimb, parlamentarii care au semnat sesizarea către CCR consideră neconstituţionale prevederile actului normativ, deoarece adoptarea acestei legi de interpretare ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care "asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale", conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară.
Deputaţii arată că acest proiect de lege are efecte retroactive, încălcând principiul neretroactivităţii legii, consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţia României.
De asemenea, se arată că proiectul "asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o 'subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie' pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie (...) aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă".
"Trebuie menţionat că infracţiunea de 'conflict de interese' prevăzută de art. 301 Cod Penal nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelor 'zone gri' în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal", se mai arată în explicaţiile deputaţilor.
Parlamentul a adoptat recent o propunere legislativă prin care senatorii şi deputaţii care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriţi de Agenţia Naţională de Integritate.
Propunerea legislativă precizează că dispoziţiile din Statutul deputaţilor şi senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-şi pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv şi nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârşite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziţii, adică înainte de 21 august 2013, anunță Agerpres.
