Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Hotnews:
Presedintele Klaus Iohannis a criticat, joi seara, coalitia PSD-ALDE pe motiv ca si-a schimbat propriul guvern dupa sase luni, a acuzat-o frontal ca nu stie sa conduca tara si i-a reprosat ca a modificat programul de guvernare introducand noi taxe. In mod neuzual, presedintele a folosit expresii mai dure si a stabilit noului guvern sarcini: i-a somat sa termine cu “topaiala” fiscal-bugetara, sa se incadreze in marja de deficit de 3% din PIB, sa respecte angajamentul de 2% pentru cheltuieli de aparare si sa garanteze respectarea statului de drept.
Toate aceste critici si avertismente sunt necesare si legitime. Presedintele a dat, in sfarsit, glas unor ingrijorari majore exprimate deja de mediul de afaceri din ziua in care guvernul Dragnea-Tudose s-a prezentat in Parlament cu o noua viziune. O viziune desfiintata in bloc de analistii economici, cu argumentul ca, prin impozitarea cifrei de afaceri, coalitia PSD-ALDE descurajeaza investitiile straine, se razbuna pe multinationale si musteste a populism ieftin (taxa de solidaritate) iar pe termen lung pune economia in cap.
In fata valului de indignare publica, Klaus Iohannis nu mai avea cum sa taca si sa joace mai departe rolul presedintelui detasat, care nu se amesteca in rezolvarea crizei politice interne. Ceva insa tot n-a spus. Ceva esential, ceva asteptat de opinia si la fel de important. Klaus Iohannis n-a scos un cuvant despre calitatea noului guvern. Nu ne-a spus daca premierul Mihai Tudose, acuzat de plagiat si cu prestatie de ministru calificata drept slaba de propriul partid, indeplineste criteriile anuntate public acum cateva zile.
Greu de inteles de ce acelasi presedinte care l-a refuzat pe Mihai Fifor acum doi ani sa conduca ministerul transporturilor din cauza ca n-are experienta si expertiza necesare n-a mai avut astazi nimic de obiectat cand absolventul de litere a fost desemnat sa conduca ministerul economiei. Mai avea destule motive sa se declare nemultumit de componenta noului guvern. (Mai multe detalii AICI)
Realitatea.net:
După numai șase luni de la instalarea primului guvern PSD-ALDE, Dragnea și Tăriceanu au ajuns, din nou, la Cotroceni cu o nouă formulă guvernamentală, cel puțin discutabilă, și cu un nou program de guvernare, modificat în puncte-cheie, un program care riscă să arunce țara în haos, așa cum s-a întâmplat după controversata OUG 13 și după ghilotinarea Guvernului Grindenau. De ce s-a ajuns aici?
Întrebarea cheie este însă alta: de ce este inaptă să guverneze coalția PSD-ALDE? O primă cauză ar fi această alianță contra naturii. Chiar dacă în politica dâmbovițeană se poate orice, o alianță între dreapta și stânga nu poate funcționa, eficient, nici măcar într-un guvern de uniune națională, deoarece viziunile economice ale celor două doctrine sunt, prin definiție, contrare. Acesta este și motivul pentru care noul program de guvernare riscă să devină o nouă bombă cu ceas în coaliția PSD-ALDE.
O altă cauză pentru care această coaliție nu funcționează, eficient, pare să fie politica de selecție a cadrelor. Ori rezerva de cadre a PSD a secat, ori cel care face selecția este inapt să identifice oamenii de valoare, sau este mânat de interese meschine și preferă obedienții, în detrimentul profesioniștilor. Toate variantele sunt plauzibile. Și mă refer strict la pepiniera PSD. În ceea ce privește rezerva de cadre a ALDE, nu sunt multe de spus. Păstrarea în noul guvern a lui Toma Petcu, ministrul care a aruncat în aer prețurile la energie, lansând în spațiul public declarații alarmiste despre epuizarea stocurilor la combustibili, spune tot despre capitalul ALDE. Dar poate că funcționează același principiu meschin, enunțat mai sus: sunt preferați obedienții, în detrimentul profesioniștilor. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Acelaşi lucru l-au spus şi părinţii sau bunicii noştri, acelaşi lucru l-am spus şi noi când ne-am angajat, la începutul anilor ’90. Părinţilor noştri li s-a topit pensia prin inflaţie, instrumentul folosit de România, de Banca Naţională pentru a ţine în viaţă statul, administraţia, economia.
Inflaţia, salariile sub inflaţie, pensiile sub inflaţie au fost preţul plătit sub acest model de supravieţuire.
Generaţia părinţilor noştri s-a trezit la pensie fără bani, cu un nivel al costurilor zilnice în creştere şi fără posibilitatea unui job suplimentar.
Pe baza acestei experienţe, noi sau cei care intră pe piaţa muncii acum trebuie să ne gândim cum vom arăta peste 25-30-40 de ani, pe câţi bani ne vom baza atunci când piaţa muncii ne va da reject.
Indiferent cât de buni profesional sunteţi, la un moment dat vârsta este un indicator mai puternic în faţa unui angajator.
Pe piaţă au început să apară modele pentru pensia suplimentară, pensii private, care fac simulări pentru viitor. De asemenea, sunt fonduri mutuale sau fonduri de investiţii care, pe baza datelor actuale, pot să îţi simuleze ce bani ai putea să ai peste mulţi ani. Sunt bănci care îţi arată ce bani poţi să economiseşti şi cum va arăta contul tău peste 50 de ani.
Toate aceste instrumente, toţi aceşti administratori de bani speră să treacă testul timpului. La ce mişcări dinamice sunt pe pieţele financiare, întrebarea este cine va rezista mai mult: clientul, adică tu, sau societatea de administrare, care îţi prezintă viitorul?
În criză, au fost câţiva giganţi mari, în frunte cu AIG, ING, Merill Lynch, Lloyd’s, Erste etc., care au fost la un pas să intre în istorie. Noroc cu banii de la stat, care au salvat aceste grupuri financiare care de-a lungul anilor au vândut pe bandă rulantă produse financiare de investiţii, economisire, de viaţă. (Mai multe detalii AICI)
Agerpres:
"Am început discutarea unei încetări a focului care va include, dincolo de oprirea operațiunilor ofensive ale celor două părți, un ajutor umanitar pentru populație", a declarat șeful echipei de negociere a ELN, Pablo Beltran, la finalul, vineri, unei a doua etape de discuții, la Quito.
De la debutul acestui dialog de pace, în februarie, destinat obținerii unei "păci complete" după acordul încheiat cu gherila FARC, ELN a pledat pentru sfârșitul ostilităților.
Dar președintele columbian, Juan Manuel Santos, a pus ca și condiție renunțarea de către gherilă la unele practici precum răpirile, atacurile împotriva infrastructurii și extorcările de fonduri. (Mai multe detalii AICI)
