Premium
În societatea românească hotărârea CCR de a impune un prag al daunei pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu a creat controverse. Să fie pragul „zero”, „păcălind”, astfel, Curtea? Să fie un prag mic? Să fie un prag mare? Chiar și opiniile partidelor sunt mai puțin limpezi decât am crede.
PSD
Partidul Social-Democrat evită să se pronunțe pe această temă. Orice declarație a lui Liviu Dragnea va părea ca o declarație în interesul propriului dosar. Ministrul Tudorel Toader dorește să apară imparțial în timpul dezbaterilor iar premierul Mihai Tudose pare ocupat cu alte lucruri.
ALDE
Călin Popescu Tăriceanu salută apariția unui prag, dar îndeamnă la echilibru în stabilirea acestuia.
„Aș vrea să găsim o soluție de echilibru care nici să nu ducă către dezincriminarea completă a unor posibile încălcări ale legii, dar nici să fie o lege excesivă, care să permit abuzuri din partea procurorilor. Am încredere că ministrul Justiției ne va propune o soluție care să fie europeană. Rezolvarea trebuie să se bazeze și pe practica europeană cea mai răspândită”, a spus președintele ALDE.
Citiți și: Tăriceanu, REACȚIE la decizia CCR privind abuzul în serviciu. Ce așteptări are de la Tudorel Toader
PNL
Liderul ales al PNL, Ludovic Orban, crede că problema se discută prea mult, și că, poate, ar fi mai util să discutăm pe alte teme.
„Din păcate, de 2 ani de zile, în spațiul public se discută mult prea mult pe acestă temă și (...), în general, au fost ignorate teme foarte importante pentru România, temele de natură economică, temele de natură socială, starea sistemului de educație, starea sistemului de sănătate. Adică nu se poartă dezbateri serioase, care într-adevăr să-i determine pe oameni să susțină acele măsuri care, într-adevăr, sunt benefice pentru reformarea acestor domenii de activitate și disputa asta pe tema asta sus - jos Codruța Kovesi, Ordonanța 13, care-i pragul la abuz - adică se discută excesiv de mult pe temele astea de justiție, ignorându-se teme foarte importante pentru dezvoltarea societății românești”, a declarat Orban duminică, la Digi 24.
Citiți și: Orban intervine în problemele din justiție: 'Se discută EXCESIV pe această temă'
USR
USR are o poziție pe site, împotriva existenței pragului sau cel puțin pentru reducerea acestuia la minim.
„Partidul Uniunea Salvați România nu susține introducerea unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu, iar dacă această soluție legislativă va fi promovată, USR va milita pentru instituirea unui prag valoric cât mai mic, în niciun caz la valorile vehiculate zilele acestea în spațiul public de către diferiți reprezentanți ai puterii.” (Sursa: site USR.)
Dar cam atât, în comunicarea pe Facebook, de exemplu, atât USR cât și, într-o măsură mai mică, Nicușor Dan, sunt destul de vagi.
„Astăzi are loc cea de-a doua dezbatere organizată de Ministerul Justiției privind un posibil prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
(...) Nu de mesaje încurajatoare avem nevoie, ci de fapte. Mai ales că de pe 1 iulie până pe 1 septembrie, cât durează vacanța parlamentară, guvernul are dreptul de a emite ordonanțe de urgență.
Să sperăm că faptele nu vor contrazice IAR vorbele :) Ca-n vremuri nu demult apuse, v-amintiți? #altăîntrebare”, spune Nicușor Dan pe Facebook, uitând să precizeze care sunt faptele.
PMP
Nesurprinzător, Traian Băsescu vreau un prag înalt.
„Comisia de la Veneția recomandă să nu se folosească abuzul în serviciu și spune negru pe alb, pentru că incriminările de abuz în serviciu de foarte multe ori sunt influențate politic. (...) Pentru a acuza pe cineva de abuz în serviciu, trebuie stabilit un prag înalt. Și aici aveți explicația și de ce Tudorel Toader nu vrea să pună prag, pentru că pe urmă Comisia de la Veneția explică ce înseamnă prag înalt. (...) Nu un prag valoric”, a declarat Traian Băsescu, miercuri, la B1 TV.
Citiți și: Băsescu INTERVINE în scandalul pe tema abuzului în serviciu: 'Nu trebuie să aibă prag de BANI'
*
De unde aceste ezitări. Ne-am fi așteptat ca opiniile să fie mai clare, chiar dacă poate învăluite de dublul limbaj. În opinia mea partidele sunt, în diverse proporții, supuse la patru tipuri de presiuni.
Populare: Strada și, poate, o bună parte din electorat, vor un prag cât mai mic sau deloc. Dacă se poate și țepe în Piața Victoriei.
Constituționale: Există o decizie a CCR care impune un prag. Bunul simț spune că acest prag trebuie să nu fie o farsă, ci să existe cazuri aflate sub el.
De partid: Primarii și alți aleși sunt sincer preocupați că abuzul în serviciu, împreună cu o anumită tentație a DNA de a face judecăți de oportunitate, ar putea duce la erodarea domeniului politic.
Dinspre condamnați și inculpați: Unii dintre aceștia ar beneficia de stabilirea unui prag cât mai înalt.
