Premium
În jur de 50 de ţări au promis joi la Londra să lupte împotriva corupţiei, după modelul Marii Britanii, care a luat măsuri împotriva banilor murdari în sectorul imobiliar, ONG-urile exprimându-şi totuşi regretul în privinţa lipsei progresului în chestiunea paradisurilor fiscale, relatează AFP. 'Vom încerca să expunem corupţia oriunde se află şi să urmărim şi să-i sancţionăm pe toţi cei care se fac vinovaţi de ea, o facilitează sau îi sunt complici', stipulează declaraţia finală dată publicităţii la finalul summitului.
Printre semnatari se află reprezentanţi din circa 50 de ţări, printre care preşedinţii afgan, Ashraf Ghani, şi nigerian, Muhammadu Buhari, sau secretarul de stat american, John Kerry. Termenii folosiţi în declaraţie sunt 'în mod surprinzător fermi', şi-a exprimat satisfacţia Maggie Murphy, responsabilă a organizaţiei anticorupţie Transparency International, care se întreabă totuşi ce măsuri concrete vor decurge din aceasta.
Pentru că dincolo de această declaraţie de intenţie, în special promisiunile făcute de ţări cu titlu individual au fost salutate de ONG-uri, conform Agerpres.
Acuzată în mod frecvent că dă dovadă de îngăduinţă faţă de propriile sale paradisuri fiscale, Marea Britanie a anunţat că 'firmele străine care posedă sau vor să cumpere un bun în Marea Britanie vor trebui de acum să dezvăluie numele adevăratului proprietar'.
Iniţiativa a fost urmată de alte cinci ţări - Franţa, Afganistan, Kenya, Nigeria şi Olanda - în timp ce şase state au promis că vor explora posibilitatea.
Franţa s-a angajat să meargă chiar mai departe, introducând pentru trusturi registre care permit identificarea beneficiarilor efectivi ai societăţilor offshore.
Summitul, la care au participat Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială, are loc la puţin timp după dezvăluirile din scandalul 'Panama Papers', care a scos la lumină utilizarea la scară mare a societăţilor offshore care permit plasarea activelor în teritorii netransparente şi a provocat un şoc în cadrul opiniei publice.
Marea Britanie este chiar ea criticată pentru lipsa de transparenţă a teritoriilor sale de peste mări. Din cele 214.000 de firme reprezentate de cabinetul panamez Mossack Fonseca, aflat în centrul scandalului 'Panama Papers', mai mult de jumătate au sediul în Insulele Virgine britanice. Acestea nu au fost reprezentate la Londra şi nici Panama.
Foarte aşteptată, măsura privind registrele publice anunţată de David Cameron vizează în primul cele circa 100.000 de locuinţe în Anglia şi Ţara Galilor, din care 44.000 la Londra, care sunt deţinute în prezent de societăţi offshore.
De asemenea, Londra a anunţat instituirea unui schimb automat de informaţii privind aceste registre între majoritatea teritoriilor de peste mări dependente de Coroană, precum şi crearea unui centru internaţional de anchetă anticorupţie cu sediul la Londra.
Un număr de 13 ţări, printre care Afganistan, Italia, Franţa şi SUA, s-au angajat să introducă noi criterii pentru atribuirea de contracte publice. La rândul lor, Australia şi Nigeria figurează într-un grup de 19 ţări care au promis să amelioreze transparenţa în ceea ce priveşte achiziţiile de petrol, gaz şi în sectorul minier.
La finalul summitului, Robert Palmer, din cadrul ONG-ului Global Witness, a vorbit despre 'un pas înainte'. 'Dar cea mai mare piesă a puzzle-ului continuă să lipsească: faptul că paradisurile fiscale rămân', a declarat el.
'Cei care fraudează vor putea în continuare să doarmă liniştiţi în această noapte', a spus la rândul ei Susana Ruiz, responsabilă de chestiuni de fiscalitate în cadrul ONG-ului Oxfam.
Anunţurile lui Cameron 'riscă să fie eclipsate de faptul că prim-ministrul şi-a încălcat promisiunea din 2013 de a ridica vălul secretului de deasupra paradisurilor fiscale britanice', a afirmat Mark Goldring, director general al Oxfam pentru Marea Britanie.
'Dacă corupţia este un cancer, atunci acest summit nu face decât să furnizeze un analgezic, când o operaţie chirugicală amplă este necesară', a apreciat el.
