Evenimentul Zilei:
Deciziile politice luate după tragedia din Clubul „Colectiv” par a fi avut efectele scontate de președintele Klaus Iohannis. Cel puțin așa reiese dintr-un sondaj de opinie, realizat de INSCOP Research la o lună după tragicul eveniment. Potrivit cercetării sociologice, șeful statului a crescut în încrederea alegătorilor. Nu cu mult, dar a crescut. Dacă, la sfârșitul lunii septembrie, 58,6% dintre respondenți aveau „multă și foarte multă” încredere, la sfârșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie, actualul președinte urcase la 59,8%. O creștere de 1,2% care nu este spectaculoasă, dar, având în vedere că are loc după un an de la preluarea mandatului, când „luna de miere” a președintelui s-a consumat de ceva vreme, nu este de ignorat.Președintele nu a scăzut în acest interval de timp, pentru că nu a făcut mare lucru. Practic, în afară de liniștea care s-a așternut la Palatul Cotroceni, în contrast cu trepidațiile mandatului lui Traian Băsescu, Iohannis nu a făcut gesturi politice majore. Nici în plan intern, nici în plan extern. S-a dovedit însă că electoratul său este foarte răbdător și l-a așteptat un an să facă ceva semnificativ.
Desemnarea lui Dacian Cioloș, deși nu a rupt gura târgului, nu a generat o explozie a președintelui în sondaje, nici nu a fost o decizie respinsă de alegători. Cred că cea mai bună veste pentru șeful statului este că nu a dezamăgit. Dacă ar fi luat o decizie greșită, cota sa de încredere s-ar fi prăbușit. Nu este însă cazul. De remarcat că premierul Dacian Cioloș a intrat în sondaje direct pe locul trei, fiind cotat 32,6% „multă și foarte multă” încredere. Scorul nu e rău, având în vedere că, până la desemnarea sa pentru funcția de prim-ministru, Cioloș era un politician cu notorietate mică în România... Chiar dacă nu a produs o revoluție politică, Dacian Cioloș nici nu a fost respins de „tinerii frumoși și liberi”, care au ieșit în stradă după „Colectiv”. Aș îndrăzni să spun că pe o parte dintre ei i-a convins. Marele câștig pentru Cioloș este că electoratul său, care prinde contur, nu se confundă cu cel tradițional al partidelor. Nu este format din nucleul dur al lui Klaus Iohannis, nici din cel al PNL, și în niciun caz, din cel al PSD. Aș zice, mai degrabă, că acești alegătorii liberali îi sunt ostili, cu atât mai mult cu cât PNL-iștii au lansat deja săgeți otrăvite în direcția lui, neasumate însă public. Dacian Cioloș a captat acel segment din electoratul de dreapta, care nu se regăsesc în politica PNL, dar care, la prezidențiale, au votat cu Klaus Iohannis, nu pentru că credeau în el, ci doar pentru a-l împiedica pe Victor Ponta să ajungă la Palatul Cotroceni. Este electoratul care încă mai așteaptă o figură politică altfel.
Ziarul Financiar:
Într-o opinie publicată pe site-ul Băncii Centrale Europene (BCE), gardianul zonei euro, instituţia atrage atenţia că efectele legii darii în plată asupra sistemului bancar din România ar putea avea "implicaţii negative cu un potenţial impact asupra profitabilităţii, capitalizării precum şi asupra costurilor totale şi a condiţiilor de creditare". În cel mai rău caz, astfel de implicaţii ar putea duce la deficit de capital, cu potenţial care ar necesită măsuri prudenţiale, atrage atenţia BCE într-o opinie de cinci pagini publicată astăzi pe site-ul instituţiei şi semnată de Mario Draghi, preşedintele instituţiei. Banca Centrală Europeană vede că efecte asupra economiei româneşti hazardul moral şi subminarea ofertei de creditare. "Astfel de drepturi pot stimula potenţialii debitori care nu au nevoie generală de protecţie să speculeze cu privire la modificările preţurilor imobiliare şi să îi oprească să îşi atingă obligaţiile, chiar dacă au mijloacele de a face acest lucru pe deplin. În anticiparea impactului negativ pe care aceste drepturi le-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi forţate să restrângă condiţiile de creditare şi să să majoreze plăţile în avans", notează BCE.
Digi24:
ANRE a publicat astăzi, în Monitorul Oficial, noile tarife la energia electrică. Pentru prima dată în ultimii 10 ani, Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei anunţă tarife de distribuţie mai mici, în medie, cu 12 la sută, începând cu 1 ianuarie. Consecinţa va fi o factură finală redusă cu cinci procente. Tariful de joasă tensiune la Enel Muntenia va scădea cu 15,7 la sută , faţă de 7 la sută, cu cât ar fi fost de acord compania. Enel Distribuţie Banat va avea o reducere similară. Deşi Enel Distribuţie Dobrogea solicitase o reducere de 7 la sută, scăderea pentru această firmă va fi de 12,75 la sută. E On Distribuţie România va trebui să reducă cu zece la sută tariful de distribuţie, de patru ori mai mult decât procentul agreat. Cehii de la CEZ vor trebui să practice un tarif cu 13,6 la sută mai mic. Iar Electrica Muntenia Nord va trebui să scadă tarifele cu 14,3 la sută. Reducerea e de 11 procente în cazul Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi de 7,6 la sută pentru Electrica Transilvania Nord.
Premium
