Tablou al naturii dinamice dominate de gheaţă şi foc, Vatnajökull din sudul Islandei, cel mai mare parc naţional din Europa, a fost inclus vineri în Patrimoniul Mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), relatează AFP, potrivit agerpres.ro.
Cu vulcani înconjuraţi de câmpuri de lavă, Vatnajökull cuprinde totodată şi cea mai mare calotă glaciară de pe Vechiul Continent.
Situl protejat - cu o suprafaţă de aproximativ 14.500 kilometri pătraţi (14% din teritoriul islandez) - este "un exemplu remarcabil al interacţiunii dintre gheaţă şi foc şi al separării plăcilor tectonice terestre", argumentează UNESCO.
"Această recunoaştere a valorii universale remarcabile a parcului naţional Vatnajökull va aduce beneficii regiunii şi va garanta integritatea acesteia, a cărei natură magnifică şi istorie intră în responsabilitatea tuturor", a declarat Lilja Alfredsdottir, ministrul Culturii din Islanda, contactată de AFP.
Calota glaciară, care acoperă puţin mai mult de jumătate din parcul naţional şi 8% din teritoriul islandez, este traversată de mai multe sisteme vulcanice. Totodată, ea adăposteşte doi dintre cei mai activi vulcani de pe insulă, Grímsvötn şi Bardarbunga, teatrul celei mai recente erupţii înregistrate pe insulă, în 2014.
Cu o înălţime de 2.110 metri, Hvannadalshnúkur - punctul aflat la cea mai mare altitudine din Islanda - domină partea sudică a gheţarului.
Atunci când nu se află pe Jökulsárlón, faimoasa lagună glaciară, cu aisberguri mici şi turcoaz, de la poalele gheţarului, turiştii urcă în vârf pentru a admira priveliştea deosebită.
În parcul naţional se află, de asemenea, Lakagígar, sau craterele lui Laki, vulcanul ce fumegă încă după puternica erupţie din 1783.
Acesta este cel de-al treilea sit islandez care se alătură celor înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, după Parcul Naţional Thingvellir (2004), unde a luat naştere cel mai vechi Parlament din lume, şi insula Surtsey (2008) din largul coastei arhipelagul Vestmannaeyjar.
Comentează