Premium
Patru candidaţi au rămas în cursa pentru şefia Parchetului General, după ce inițial se vehiculau șase nume, apoi cinci. Instituţia a rămas fără Procuror General de la începutul lunii februarie, după ce Tiberiu Niţu a demisionat. Printre candidaţi se numără fostul președinte al CSM, Oana Schmidt-Hăineală, dar şi adjunctul procurorului general al României, Codruţ Olaru, potrivit Digi24.
Cei patru candidați sunt Oana Schmidt-Hăineală, Codruț Olaru, Augustin Lazăr și Gheorghe Ivan.
Oana Schmidt-Hăineală este membru ales în CSM, pentru un mandat de șase ani și coordonator Comisie pentru relația cu UE și organizațiile internaționale din cdrul CSM.
Augustin Lazăr este doctor în drept și procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba.
Gheorghe Ivan, profesor universitar doctor, a fost procuror șef al DNA Galați, acum procuror la Parchetul Înaltei Curți.
Constantin Sima, președintele Asociației Procurorilor din România, s-a retras din cursa pentru șefia Parchetului General.
Cei patru candidați vor avea discuții cu ministrul Justiției, Raluca Prună, până în 22 martie.
Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, numirea în funcţia de procuror general se face de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Pe lângă vechimea de 10 ani în funcţie, candidaţii trebuie să fi obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii cinci ani. Candidaţii trebuie de asemenea să aibă capacitatea de a organiza activitatea Ministerului Public, pentru o bună administrare a justiţiei, viziune managerială, experienţă profesională relevantă, capacitate decizională şi de asumare a răspunderii, capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, motivare şi capacitate de relaţionare şi comunicare.
La acestea se adaugă criterii de integritate, obiectivitate şi imparţialitate în exercitarea funcţiei, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură, respectarea standardelor de conduită conforme cu demnitatea şi onoarea profesiei şi absenţa oricărui conflict care ar putea dăuna interesului public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.
