Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine, având ca subiect principal o analiză din România Liberă referitoare la prioritățile proiectelor de infrastructură ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care nu se regăsesc însă în viziunea prim-ministrului Mihai Tudose.
România Liberă:
România liberă a demonstrat că Autostrada Comarnic-Brașov reprezintă o investiție inutilă, care nu va fi utilizată de transportatorii de mărfuri și care nu va putea fi recuperată nici după multe decenii.
„Prioritatea absolută a Companiei este în acest moment Autostrada Sibiu-Piteşti, parte importantă a Coridorului IV Pan-European. În acest context, au fost scoase la licitaţie anul acesta contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 1 şi 5 ale acestui proiect de o importanţă majoră pentru economia României. Până la sfârşitul anului, CNAIR SA intenţionează să scoată la licitaţie şi documentaţiile pentru proiectarea şi execuţia loturilor 2, 3 si 4 ale acestei autostrăzi, după ce, împreună cu Institutul Geologic Român, va pune la punct documentaţia premergătoare”, se arată într-un comunicat dat publicității sâmbătă de CNAIR.
Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere a scos la licitaţie, în perioada ianuarie-august 2017, proiecte de 13,8 miliarde de lei finanţate din fonduri UE. Compania a mai scos la licitaţie proiectarea şi execuţia celor 4 loturi ale Drumului Expres Craiova-Piteşti, cu o lungime totală de 121 km. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Guvernul maghiar blochează aderarea României la OCDE - clubul celor mai dezvoltate economii din lume - ca răspuns la închiderea unui liceu din Târgu-Mureş. Numai că, în cazul Ungariei, vorbim de o decizie strict politică, în timp ce la Târgu-Mureş este vorba despre o hotărâre a instanţei, după ce un inspector şcolar s-a crezut ministrul Educaţiei. Iar politicienii români, în loc să urmărească interesul naţional, îşi apără interesul personal. (...)
Singura instituţie din România care a reacţionat corect la şicanele Ungariei a fost Ministerul de Externe, care, prompt şi concis, a arătat că problema Liceului din Târgu-Mureş se bazează pe o decizie a instanţei, deci nu se discută. „Orice instituţie de învăţământ din România trebuie să respecte fără excepţie legea română, aceasta nefiind aplicată discriminatoriu pe criterii etnice, religioase sau de altă natură. Condiţiile înfiinţării şi funcţionării acestui liceu reprezintă o chestiune ce ţine de resortul instanţelor române, cu ale căror decizii nu se poate interfera, conform principiului independenţei justiţiei”, a răspuns MAE român la şantajul Ungariei.
Numai că, în mod curios, mesajul diplomaţilor români nu a fost susţinut şi de premierul României. „Înţeleg că domniile lor reprezintă esenţa diplomaţiei. A fost o reacţie mai de Ministerul Sporturilor, mai ca la box, aşa, dai tu, dau şi eu“, a spus Mihai Tudose.
Ba mai mult, Liviu Dragnea, şeful lui Mihai Tudose pe linie de partid, a luat peste picior decizia instanţei româneşti. „Cui foloseşte această sămânţă de scandal? Cui foloseşte că acei copii, cetăţeni români, sunt într-o tensiune foarte mare, fiind daţi afară din şcoală? Poate nu toată lumea se sperie de procurori. Tot aud de cercetarea DNA. Atunci să meargă copiii la DNA“, a spus Liviu Dragnea. Curios e că poziţia liderului PSD a venit la fix o zi după ce a bătut palma cu liderul UDMR Kelemen Hunor pentru reînnoirea colaborării parlamentare. Liviu Dragnea are nevoie ca de aer de voturile maghiarilor, în condiţiile în care majoritatea PSD-ALDE este pe muchie de cuţit. Kelemen Hunor este un alt lider politic care a acuzat faptul că, prin închiderea liceului, s-au încălcat drepturile minorităţii maghiare. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
România are asigurată securitatea politică şi militară prin faptul că este parte din Uniunea Europeană şi NATO, cea mai mare realizare din ultimii 100 de ani după marea unire din 1918.
Prin faptul că după 1996 a deschis economia, pieţele, sectoarele investitorilor străini, multinaţionalelor, România şi-a asigurat un viitor din care trăim cu toţii astăzi, atât politic cât şi economic.
Investiţiile străine de peste 70 de miliarde de euro au schimbat în bine o economie gri - care în primul deceniu de după '90 s-a prăbuşit sub povara istoriei comuniste -, dar şi a devalizărilor economice şi bancare de după‚ care au stat la baza formării într-un fel sau altul a capitalului românesc.
Investiţiile străine au ridicat economia României după 2000 mai mult decât ar fi putut să o facă statul sau companiile româneşti.
De la un PIB de 30-40 de miliarde de dolari, economia a ajuns la un PIB de 170 de miliarde de euro, aproape 200 de miliarde de dolari.
Exporturile au crescut de la 8 miliarde de dolari la aproape 60 de miliarde de euro, iar România a devenit parte a unui lanţ al globalizării.
Bineînţeles că această creştere nu a aparţinut în totalitate investitorilor străini, dar pe baza investiţiilor străine au crescut şi companiile româneşti.
De asemenea, au crescut şi activele din România începând de la terenuri, apartamente, până la salarii. În acelaşi timp, cursul valutar şi inflaţia au început să crească mai puţin, ceea ce a ridicat constant puterea de cumpărare.
Din 2000 până acum salariul mediu a crescut de 10 ori, de la 213 lei la 2.300 de lei – 2.500 de lei net.
Criza financiară începută în toamna lui 2008 a arătat că economia României este încă şubredă şi are nevoie în continuare ca de aer de investitori, atât străini cât şi români. Dar mai ales are nevoie de investitori strategici şi financiari pe termen lung, care să reziste mai bine ciclurilor economice şi care să nu-şi retragă banii când pieţele internaţionale se prăbuşesc. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
In Franţa, acest început de săptămînă înseamnă o primă confruntare socială pentru preşedintele Emmanuel Macron. Numeroase manifestaţii şi greve sunt anunţate în toată Franţa în semn de protest faţă de reforma codului muncii preconizată de executiv.
Vom asista marţi 12 septembrie la ceea ce se numeşte de obicei „la rentrée sociale”: prima mare mobilizare sindicală împotriva unei reforme anunţată de şeful statului Emmanuel Macron încă de pe cînd era candidat la prezidenţiale. Această reformă destinată să aducă mai multă flexibilitate pe piaţa muncii devine un test esenţial pentru capacitatea lui Emmanuel Macron de a schimba anumite lucruri în profunzime.
În ultimul timp el a pronunţat însă cîteva fraze care, deşi curajoase, riscă să se întoarcă împotriva lui. Aflat nu de mult în România el i-a criticat pe francezi că se opun sistematic reformelor, iar săptămîna trecută, aflat în Grecia, a prevenit că nu va ceda „nici în faţa leneşilor, nici în faţa cinicilor şi nici în faţa extremelor”.
Emmanuel Macron riscă să plătească acum scump faptul că s-a îndepărtat de limbajul de lemn şi de codurile gîndirii politice corecte. Ca un bumerag, reinterpretate tendenţios, instrumentalizate politic de radicalii de stînga, de Frontul Naţional dar şi de alţi reprezentanţi ai opoziţiei, aceste fraze se întorc violent împotriva preşedintelui (Mai multe detalii AICI)
