Premium
CNMR a demarat deja procedurile de documentare și atacare în instanță a funcționării UDMR; PCM și PPMT ca structuri politice pe criterii etnice dar și datorită încălcării Constituției și legilor țării. Solicităm astfel întregul sprijin pe această cale reprezentanților României în Parlamentul European pentru susținerea inițiativei CNMR, potrivit unui comunicat remis ŞTIRIPESURSE.RO.
Citeşte şi: Incendiu PUTERNIC într-un bloc din centrul Capitalei. Locatarii imobilului, evacuaţi de urgenţă - VIDEO
Lobby-ul Ungariei și chiar trădările din rândul unor europarlamentari ROMÂNI în anumite momente, au afectat grav credibilitatea României și interesele sale distorsionând de multe ori adevărul în raport cu instituțiile Uniunii Europene. Ultima astfel de inițiativă este proiectul Minoritty Safepack față de care CNMR a protestat vehement fiind un cal troian în inima Uniunii Europene.
Înființată la 25 decembrie 1989, UDMR are ca obiectiv major păstrarea identității și dezvoltarea comunității maghiare din România. Deși nu a fost înregistrată legal ca partid politic, participă la alegerile locale și parlamentare în baza Art.62, alin2 din Constituție și a Legii 68/1992, Art. 4, alin.2, potrivit cărora organizațiile minorităților sunt asimilate partidelor politice.
UDMR este o organizație cu o platformă culturală dar care face politică, nefiind înregistrată în mod legal ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) care desfășoară activitate politică urmărind interese ale maghiarilor care participă la alegerile locale și generale în virtutea articolului 62 (2) din Constituția României și în conformitate cu prevederile articolului 4, alineatul 2 al Legii 68/1992 care asimilează organizațiile minorităților naționale partidelor politice din punct de vedere al procesului electoral.
Constituția României și încălcarea acesteia:
- Constituția României nu permite crearea de partide pe considerente etnice
- În programul UDMR este prevăzut ca obiectiv esențial, realizarea unui teritoriu autonom. Conform aceleiași Constituții, singurele structuri de organizare în cadrul statului, sunt comunele, orașele și județele. Introducerea unei noi structuri este astfel, neconstituțională, spre ex. ȚINUTUL SECUIESC!
Structurile de organizare sunt la art3 alin 3: Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ , în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.
Conform art. 3 alin. 3 (despre organizarea teritoriului), teritoriul României este organizat sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.
Ei bine, proiectul UDMR impune o nouă formă de administrare locală, supra județeană, care beneficiază de autonomie locală și care nu se încadrează în limitele impuse de acest punct al Constituției.
- Articolul 30, alin 7 din Constituție: ‘’sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare sau SEPARATISM TERITORIAL’’. Atâta timp cât se cere autonomie teritorială și independentă față de Guvernul de la București pentru anumite teritorii din centrul țării, se ridică și problema unui separatism territorial, idee susținută de apropiații lui Marko Bela și Kelemen Hunor.
- Un ultim argument și poate cel mai însemnat, fiindcă se opune nu numai legii propuse de etnicii maghiari ci și întregii politici întreprinse de aceștia: ‘’Partidele sau organizațiile care, prin scopuri ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau independenței României, sunt neconstituționale (art. 37 alin.2)’’.
Faptul că UDMR intră sub incidența acestei prevederi, ne este confirmat și de câte ori profesorul Iorgova, principalul artizan al Constituției, care declara cu ceva timp în urmă ca liderii maghiarilor vor ‘’să-și creeze o formula statală în România.’’ O nouă formulă statală, în cadrul statului român, ar ataca integritatea acestuia și ar încălca așa cum am demonstrat mai sus , Legea Fundamentală.
Minoritățile etnice sunt respectate și primite în Parlament (este prevăzut cu număr de locuri pentru minorități în Camera Deputaților, minorități care candidează din partea propriului partid, doar că nu contează atingerea pragului electoral).
Conform Legii Partidelor Politice, Legea nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003:
- ‘’Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, contruite potrivit legii și care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de dreptși a principiilor democrației constituționale’’
UDMR nu militează pentru integritate și unitate teritorială, ci dimpotrivă așa cum ei însăși susțin în programul partidului.
UDMR nu este o asociație cu caracter politic , ci are caracter ETNIC, care NU militează pentru respectarea SUVERANITĂȚII naționale și a independenței, tocmai prin faptul că dorește înființarea Ținutului Secuiesc.
Membrii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care înscriu candidați în alegeri, pot face parte și dintr-un partid politic, având dreptul de a candida în condițiile legii.
Acțiuni neconstituționale întreprinse de UDMR, PPMT și PCM:
- Activitatea segregaționistă pe care udmr-iștii o practică constant, de la înființarea și accederea în Parlamentul României, în scopul înfăptuirii autonomiei teritoriale așa zisului ținut secuiesc- această autonomie înseamnă de fapt dezmembrarea statului național unitar român;
Jocul șantajist al UDMR, când susțin coalițiile guvernamentale la putere, dar în schimbul acesteia, cer cât mai multe beneficii pentru etnicii maghiari, chiar dacă prin unele dintre acestea se încalcă Constituția României și chiar dacă prin acestea se atentează la integritatea națională a României;
Nesfârșitele declarații pro autonomist-teritoriale ale celor mai mulți lideri UDMR
Incitările și propaganda pro autonomist-teritorială maghiară, făcută prin cârdășia ticăloasă dintre unii lideri politici din Ungaria și unii lideri UDMR pe teritoriul statului român
Obrăznicia, aroganța și tupeul cu care cer românilor să scoată din Constituția României sintagma de stat național, unitar și suveran român, recunoaștere minorității maghiare ca și co-națiune, ca element constitutiv al statului, deci şi deci consacrarea statului multinaţional, acceptarea unei reorganizări administrativ-teritoriale prin care să ia fiinţă „Regiunea de dezvoltare Ţinutul Secuiesc”, cu statut special;
- statuarea limbii maghiare ca limbă oficială, pe lângă limba română, în Transilvania;
- ofensa adusă simbolurilor lor naţionale, drapelului tricolor, imnului naţional şi a unor personalităţi culturale şi istorice dragi lor, în zonele României controlate, în prezent, de UDMR;
- umilirea românilor şi batjocorirea limbii române, limba oficială a ţării, a istoriei românilor, în zonele cu populaţie preponderent maghiară;
- UDMR a fost principalul finanțator al "Mișcării de Tineret 64 de comitate" (HVIM) de-a lungul anilor prin autoritățile locale conduse de lideri ai UDMR.
" Puterea din Ungaria practică un dublu discurs în relația lor cu organizațiile și liderii comunității maghiare din România. În discursul său public, FIDESZ face apel la colaborare între liderii comunității maghiare din România în reprezentarea civică și politică a comunității, inclusiv din perspectiva alegerilor locale și parlamentare. Pe de altă parte, FIDESZ susține întârirea partidelor politice alternative la UDMR..
Această politică a FIDESZ urmărește să creeze o situație de interdependență a formațiunilor politice care apară interesele maghiarilor din România, astfel încât UDMR să ajungă într-o poziție în care să fie obligată la încheierea unui acord electoral pentru alegerile parlamentare cel puțin cu Partidul Popular Maghiar din Transilvania, iar acesta din urmă să se prezinte de pe poziții de putere la negocierile privind acordul electoral, pentru a obține poziții semnificative la alegeri.
În subtext, prin acordarea simplificată a cetățeniei maghiarilor care locuiesc în afara Ungariei, alături de dreptul la vot, FIDESZ, prin politica sa de susținere a unor formațiuni politice maghiare alternative la UDMR, urmărește crearea unui bazin electoral care să-i asigure voturi importante la alegerile parlamentare din Ungaria.
PPMT se dorește ca alternativă la UDMR, susținută consistent de puterea de la Budapesta și reprezentată la nivelul mesajului public de europarlamentarul Tokes Laszlo. Fără a-și asuma expres în programul și statutul formațiunii politice autonomia comunității maghiare din România, noul partid a început o construcție a structurilor interne și o activitate de comunicare politică publică având scopul de a obține notorietate prin conectarea la agenda publică.
Politica guvernului de la Budapesta privind comunitățile maghiare din afara granițelor este percepută ca susținere a guvernului Ungariei pentru PPMT și PCM.
UDMR, sesizand posibilitatea de a-si pierde in viitor fotoliile din Parlament isi asigura si eternizarea prin Legea Statului, care stipuleaza: “Art. 73: (1) În sensul prezentei legi, în vederea exercitării atribuţiilor autonomiei culturale, statul va considera reprezentativă aceea organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care a participat şi a obţinut mandate în alegeri parlamentare.
(2) Dacă nici o organizaţie a minorităţii respective nu a obţinut un mandat, se va considera reprezentativă acea organizaţie care a obţinut cele mai multe voturi.”
Mai mult, în momentul în care Statutul Minoritatilor va deveni Lege, aceasta va desfiinta practic proiectul “Romania - 8 judete” in ce priveste minoritatea maghiara, pentru ca, la articolul 14, alineatele 2 si 3 se prevede:
“(2) Sunt interzise măsurile normative sau administrative, directe sau indirecte care pot duce la modificarea componenţei etnice a unor regiuni locuite în mod tradiţional de anumite comunităţi etnice.
(3) Este interzisă modificarea limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în mod tradiţional în acestea.”
Profesorul Giurescu evidențiază clar că “Legea Minorităților instituie un nou guvernământ al minorităţilor naţionale în România” și să ne alerteze că “Statutul Minorităților poate duce la prăbușirea hotarelor României”.
Orice om cu un dram de bun simț – român sau nu – care citește acest proiect de Lege observă că prin drepturile oferite de Statut, statul roman este dublat instituțional sau chiar subordonat acestui “Consiliu National al Autonomiei Culturale”. În ceea ce privește educația, ajungem la discriminarea crasa a copiilor romani, pentru care se desființează unitățile de invățământ mai mici de 300 de elevi, in schimb, pentru cei maghiari, rromi, lipoveni, etc, statul este obligat sa mențină creșe, grădinițe si scoli chiar si daca este un singur copil de etnia respectiva. Constatăm o norma de discriminare grava: un copil maghiar egal 300 de copii romani!!!!.
- Demersuri precedente:
Acuzaţia de ilegalitate adusă Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) a fost deseori însoţită de un cor al invectivelor aduse acuzatorului: de la şovinism la intoleranţă şi fascism, nimic nu a lipsit.
Practic, UDMR a fost acuzată că a fost ilegal la guvernare, nefiind un partid politic înregistrat, ci doar un un ONG tolerat de conducerile României din ultimii 25 de ani.
Și cu toate acestea, se strâng dovezi din ce în ce mai relevante, care demonstrează că UDMR nu este un partid politic, ci o organizaţie ce "are în componenţă organizaţii teritoriale, platforme bazate pe ideologii diverse, respectiv organizații asociate. Membrii asociaţi sunt grupări sociale, ştiinţifice, culturale, profesionale şi de tineret", după cum se arată chiar pe siteul udmr.ro.
Mai mult: UDMR a fost dată în judecată de Asociatia Atlatszo Erdely Egyesulet, după ce Uniunea a refuzat sa comunice informații detaliate despre gestionarea banilor publici. Portalul Erdely.atlatszo.hu, editat de Asociația Atlatszo Erdely Egyesulet, a dorit să afle cum au fost cheltuiți cei 28 de milioane de euro primiți de la bugetul de stat al României in ultimii 6 ani, suma pe care UDMR a primit-o in calitate de reprezentant al comunității maghiare din România.
Uniunea a furnizat insă numai informații sumare privind bugetul său din perioada 2010-2016, scrie MTI.
‘’Problema sprijinului oferit din bugetul de stat din România, destinat susținerii comunității maghiare și administrat de către UDMR este, de peste un deceniu este un subiect sensibil in comunitatea maghiara din Romania. Partidele maghiare de opoziție au acuzat de mai multe ori Uniunea ca folosește în lupta politică banii care au fost destinați comunității. Se impun așadar măsuri imediate pentru desființarea UDMR!"( Alexandru Cumpănașu- președinte CNMR).
