Premium
Asociaţia Producătorilor de Bere pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu au înfiinţat compania Returul Sistem Garanţie Returnare SA şi au depus dosarul la Ministerul Mediului prin care solicită licenţa de operare a sistemului de garanţie returnare în România, a anunţat, miercuri, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman, într-o conferinţă de presă.
Această societate va avea pentru început un capital social de 5 milioane de lei, care va fi suplimentat după ce statul va intra în acţionariat.
"Este vorba de Returul Sistem Garanţie Returnare SA, Returul SGR, care a fost înfiinţată având ca acţionari Asociaţia Producătorilor de Bere pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu. Practic, sunt cele trei sectoare care şi-au creat o formă asociativă distinctă dedicată pentru a deveni acţionari în această companie şi împreună am înfiinţat compania respectivă, în numele căreia am depus la Ministerul Mediului dosarul pentru solicitarea licenţei de operare a sistemului de garanţie returnare în România. În măsura în care această societate va fi licenţiată de statul român, pentru că mai există cel puţin două etape - o dată preluarea statului în acţionariatul companiei (conform obligaţiei legale, statul va avea 20% din acţiuni) şi apoi aprobarea sau emiterea licenţei de operare de către Guvern printr-o Hotărâre de Guvern. Odată ce aceste două etape sunt încheiate, dacă ele sunt încheiate favorabil şi Returul va primi licenţa de operare a sistemului de garanţie, Returul va fi operatorul economic care va avea sarcina de a construi infrastructura de funcţionare a sistemului de garanţie", a spus Julia Leferman.
Ea a precizat că este vorba despre infrastructura din spate, care nu are legătură cu consumatorul, respectiv o platformă electronică în care se vor înrola toţi producătorii de băuturi şi toţi comercianţii, dar şi infrastructura logistică de preluare a ambalajelor goale de la comercianţii care le vor colecta de la clienţi şi cărora le vor plăti 50 de bani, potrivit Agerpres.ro.
"Când spunem infrastructură, noi ne uităm la infrastructura din spate, cea care interacţionează mai puţin cu consumatorul, chiar deloc, dar care presupune pe de o parte înrolarea tuturor producătorilor de băuturi şi a tuturor comercianţilor într-o platformă electronică, o platformă IT pe care compania o va pune la dispoziţie - sigur că va trebui să pună la dispoziţie un mecanism, un sistem IT foarte bine protejat pentru că vorbim despre date sensibile din punct de vedere concurenţial, respectiv ce pune fiecare producător în piaţă lună de lună, diferenţiat pe tip de ambalaj. Apoi vorbim de infrastructura logistică de preluare a ambalajelor goale de la toţi comercianţii din ţară, indiferent de dimensiunea acestora şi de aducerea acestor ambalaje la punctele de colectare pe care tot compania le va construi sau le va amenaja. Vorbim de nişte depozite, centre regionale, 5 sau 6, depinde de câte vor fi considerate necesare în etapa finală. Noi avem un plan de afaceri elaborat pentru această etapă de licenţiere, dar el va fi revizuit - şi vorbim de aceste centre regionale care vor primi ambalajele. Ele vor face numărarea pentru cele care sunt colectate în regim manual, vor fi numărate la centre, sortarea şi compactarea pentru trimiterea pentru reciclare. În afara acestor platforme regionale, vor exista şi anumite platforme intermediare, pentru că geografia României ne obligă se le înfiinţăm. Deci, vorbim de mai multe zone de depozite care vor trebui amenajate. Va fi probabil un operator logistic foarte mare la final", a explicat aceasta.
Apoi, a adăugat ea, este vorba de partea de transport şi de componenta de comunicare publică.
"Este la fel de importantă, pentru că este obligaţia operatorului economic care deţine licenţa să facă informarea şi educarea populaţiei în momentul în care se pregăteşte demararea sistemului şi în pregătirea momentului în care acesta va porni", a subliniat directorul general al Asociaţiei.
La final, a atras ea atenţia, la fel de importantă este gestiunea fluxului de garanţii.
"Practic, această companie va primi garanţiile care se plătesc pentru băuturile puse în piaţă, va funcţiona ca un clearing house, va asigura plata comercianţilor, sigur, relaţia cu reciclatorii - încasează tarifele de la industrie şi plăteşte comercianţii, pentru că acolo de fapt se duce cea mai mare parte a ponderii cheltuielilor companiei. Comercianţii vor fi rambursaţi pe de o parte cu valoarea garanţiilor pe care aceştia le plătesc înapoi la consumator şi cu un tarif de gestionare a ambalajelor, care trebuie să acopere efortul lor: de la utilităţi, internet, spaţiu pus la dispoziţie pentru sacii sau aparatele automate de colectare, forţa umană de golire a cuvelor, de încărcare, manevrarea acestora. Sunt elemente de cost care vor intra în acest tarif de gestionare a ambalajelor, iar pentru cei care se vor dota cu echipamente de colectare automată şi amortizarea costului acestor echipamente, acestor aparate", a precizat Leferman.
Dacă garanţia ambalajului este de 50 de bani pe ambalaj, fiind reglementată în legislaţie, tariful de gestionare va fi diferenţiat pe tipul de ambalaj şi va fi discutat ulterior şi aprobat la nivelul companiei, după ce în prealabil Ministerul Mediului va emite un ordin de ministru pentru aprobarea metodologiei de calcul, practic, a formulei în baza căreia se va face această calculaţie.
Compania are un capital social de 5 milioane de lei subscris deja de asociaţiile prezente.
"Statul român, ca să devină acţionar, va veni şi va face o majorare de capital, înţelegem în urma discuţiilor avute. Altminteri, investiţia de capital este în responsabilitatea producătorilor membri în acţionariat şi vor fi credite bancare pe care le vom angaja şi, dacă va fi necesar, producătorii din spatele celor două asociaţii de producători vor co-garanta acele două credite", a adăugat ea.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Berarii Românie, Mihai Voicu, a susţinut că această companie nu are ca scop profitul.
"Este o companie care trebuie să devină eficientă în zona de returnare, reciclare, colectare, fără însă a avea ca obiectiv profitul. Tot ce încercăm să facem cu această companie este să atingem ţintele pe care le avem fixate pentru ca România să nu intre în infringement. În structura de acţionariat a companiei se află companii mari din industria berii şi din zona producătorilor de apă şi sucuri, care reprezintă 70%, dacă nu mai bine, din totalul materialelor puse în piaţă. La început, toate fondurile sunt puse de producători, semnificative spun eu. Vorbim de câteva sute de milioane de euro", a spus el.
Julia Leferman a completat că este vorba de 200 de milioane de euro investiţie iniţială în infrastructura sistemului, cea din spate şi aparatele automate de colectare.
În plus, ea a subliniat că toate OIREP-urile vor avea în continuare un rol foarte important în domeniul colectării şi reciclării ambalajelor, pentru că prin intermediul lor se gestionează obligaţia de răspundere extinsă a tuturor producătorilor pe piaţă.
"Practic, sistemul de garanţie-returnare acoperă doar segmentul de băuturi şi nici măcar pe acesta în integralitate, pentru că, de exemplu, sticlele de ulei nu sunt incluse sau alte tipuri de băuturi care nu au fost explicit menţionate. În acelaşi timp vorbim doar de categoria aceasta de ambalaje primare pentru băuturi. Vor rămâne ambalajele secundare, terţiare ale producătorilor de băuturi şi toate celelalte ambalaje ale tuturor celorlalţi producători din piaţă. Practic, din estimările pe care noi le-am făcut şi le-am verificat şi cu Ministerul Mediului discutăm de o pondere de maxim 15% din totalul deşeurilor principale generate, restul urmând să fie gestionate în continuare pe calea OIREP-urilor, cu aportul primăriilor, firmelor de salubritate, tot lanţul, de altfel cunoscut şi care va funcţiona în continuare", a adăugat aceasta.
Directorul general al Asociaţiei Berarii României a apreciat că acesta este cel mai mare proiect de mediu al României şi iniţiatorii săi încă inovează în această privinţă.
Întrebată cum va obţine venituri această companie dacă este nonprofit, Julia Leferman a răspuns: "Modelul acesta de sistem de garanţie returnare funcţionează pe trei surse de venit, iar acestea se vor regăsi şi în România şi au fost consemnate de legislaţia adoptată la finalul anului trecut. Pe de o parte, vom vorbi în primii 1-2 ani de garanţia nerevendicată de populaţie, practic persoanele care nu-şi returnează ambalajele goale, care renunţă în mod voluntar la a-şi recupera garanţia plătită, şi aceasta se face venit la activitatea companiei şi este folosit pentru o mai bună colectare în anii următori. Sigur că, pe măsură ce creşte gradul de colectare şi avem obiectivul să ajungem la 90% în trei ani, atunci aceasta va scădea, ponderea acestei surse de venit va fi pe un trend descendent. Alături de garanţia nerevendicată, altă sursă de venit o reprezintă valoarea materialului vândut la reciclare, pentru că având proprietatea materialului colectat acesta va fi vândut la reciclator şi ne aşteptăm să fie un material de calitate bună pentru că este colectat într-un sistem necontaminat. A treia sursă de venituri o reprezintă tarifele plătite de industrie (...), iar tarifele din industrie sunt calculate diferenţiat pe tipuri de ambalaj. Nu există o trecere dintr-o categorie de ambalaj în alta".
