Premium
Forţele separatiste armene din Nagorno Karabah şi armata azeră îşi continuau neîncetat. luni, confruntările armate, după o zi marcată de bombardarea unor zone urbane, soldate cu victime civile, relatează AFP:
”Confruntări armate de diverse intensităţi care au început în timpul nopţii (de duminică spre luni) continuă să facă ravagii de-a lungul” liniei de contact, a anunţat Şuşana Stepanian, o purtătoare de cuvânt a Ministerului armean al Apărării.
”Ministerul de externe” separatist din Nagorno Karabah a anunţat că Stepanakert, capitala enclavei, cu 50.000 de locuitori, era vizată de ”tiruri de rachetă intense”.
Tiruri de artilerie au vizat, cu o zi înainte, oraşe de ambele părţi ale liniei, dar mai ales Stepanakert şi Şuşa, în Azerbaidjan. Al doilea oraş azer, Gandja, situat la 60 de kilometri de linia de contact, dar şi oraşul Beylagan au fost, de asemenea, atinse.
Potrivit unor bilanţuri oficiale, aceste bombardamente, în principal cu obuze, s-au soldat cu patru morţi în republica autonomă autoproclamată şi cinci azeri. Numeroase persoane au fost rănite.
Aşa cum obişnuiesc să facă de la reizbucnirea conflictului, la 27 septembrie, beligeranţii se acuză reciproc de faptul că vizează în mod intenţionat civili şi difuzează imagini cu locuinţe distruse sau rachete neexplodate înfipte în faţade.
Duminică seara, în faţa bombardării unor zone locuite, Rusia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de această întorsătură.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi-a exprimat îngrijorarea, într-o convorbire cu omologul său armean, faţă de ”creşterea numărului victimelor în rândul populaţiei civile”.
El a reiterat îndemnul Rusiei, principala putere în regiune, la o ”încetare a focului cât mai rapid”.
Comitetrul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a condamnat ”bombardamente orbeşti”.
”RETRAGERE ŞI SCUZE”
Sute de case şi infrastructuri-cheie, precum spitale şi şcoli, au fost distruse sau avariate, potrivit CICR.
Separatiştii - susţinuţi politic şi militar de Armenia - şi azerii dădeau luni, în a noua zi de confruntări armate, niciun semn că vor să audă îndemnuri la armistiţiu ale comunităţii internaţionale.
Nagorno Karabah, cu populaţie majoritar armeană, a ieşit prin secesiune din Azerbaidjan, la căderea URSS, ceea ce a antrenat, la începutul anilor '90, un război soldat cu peste 30.000 de morţi. Conflictul a ”îngheţat” de atunci, în pofida unor ciocniri regulate.
Cele două părţi se acuză de o reluare a ostilităţilor, una dintre cel mai grave crize, dacă nu cea mai gravă, de la armistiţiul din 1994, care alimentează temeri cu privire la izbucnirera unui război deschis între cele două foste republici sovietice.
Preşedintele azer Ilhan Aliev a proclamat duminică, într-un discurs adresat naţiunii, că ofensiva va continua până când adversarul părăseşte teritoriile, premierul armean Nikol Paşinian ”îşi prezintă scuze” şi proclamă că ”Nagorno Karabah nu este Armenia”.
Baku revendică numeroase succese militare pe teren - cucerirea mai multor oraşe şi sate.
”VICTORII IMAGINARE”
Însă partea armeană respinge aceste afirmaţii şi îşi afişează, la rândul ei, hotărârea.
”După ce a eşuat să câştige pe câmpul de luptă, partea azeră proclamă victorii imaginare şi răspândeşte «fake news» despre bombardamente armene în zone azere locuite”, a denunţat Ministerul armean de Externe.
Bilanţul morţilor - în continuare foarte parţial, în contextul în care Baku nu-şi comunică pierderile militare - a crescut la 251 - 209 combatanţi separatişti, 18 civili din Nagorno Karabah şi 24 de civili azeri. Însă fiecare parte susţine că a ucis 2.000-3.000 de militari inamici.
O escaladare a conflictului ar putea avea consecinţe imprevizibile, în contextul în care mai multe puteri sunt concurente în regiunea Caucazului de Sud - Rusia, un arbitru regional tradiţional, Turcia, aliata Azerbaidjanului, sau Iranul.
Turcii sunt acuzaţi deja de faptul că toarnă gaz pe foc, încurajând Baku la ofensiva militară, şi sunt puternic suspectaţi că au desfăşurat mercenari sirieni proturci în Nagorno Karabah.
