Aprovizionarea Serbiei cu gaze naturale nu este garantată anul viitor, întrucât societatea rusă Gazprom încă nu a prelungit contractul care expiră pe 31 decembrie 2025, prin urmare, dacă până vineri acest contract nu va fi prelungit, Serbia va căuta surse de aprovizionare alternative, a anunţat marţi preşedintele sârb Aleksandar Vucic, potrivit agenţiei EFE, potrivit Agerpres:
"În ce priveşte gazul, nu avem un contract. Dacă nu obţin contractul până vineri, vom începe negocierile luni şi îl vom încheia cu altcineva. Banii deja îi avem, oamenii nu ar trebui să-şi facă griji pentru asta", a spus Vucic.
El s-a plâns deja în octombrie că Gazprom, principalul furnizor de gaze naturale al Serbiei, a refuzat pentru prima dată să semneze o prelungire pe termen lung a contractului, aşa cum făcuse anterior, şi a semnat doar până la 31 decembrie 2025. Vucic a acuzat atunci Kremlinul că foloseşte dependenţa ridicată a Serbiei de gazele ruseşti ca instrument de coerciţie împotriva ţării sale.
"De ce numai până la Anul Nou? Logica este simplă şi nu o voi ascunde, (ruşii) vor să ne spună: "Dacă începeţi să naţionalizaţi NIS (compania energetică sârbă), vă putem tăia gazele pe 31 decembrie", a explicat preşedintele sârb la acea vreme.
Societatea NIS, în care companiile ruseşti Gazprom Neft şi Gazprom deţin 44,9% şi, respectiv, 11,3% din acţiuni, este singura companie din Serbia ce integrează toate activităţile din sectorul petrolier şi operează singura rafinărie a Serbiei, situată lângă Belgrad şi care asigură circa 80% din necesarul de produse petroliere al ţării.
Statele Unite au impus societăţii NIS sancţiuni la începutul acestui an, dar, la cererea Belgradului, aplicarea sancţiunilor a fost amânată succesiv pentru a da Serbiei un răgaz să găsească soluţii de retragere a acţionarilor ruşi, însă în cele din urmă sancţiunile americane au intrat în vigoare pe 9 octombrie. Rafinăria se află acum în faţa unei închideri iminente dacă Washingtonul nu oferă Belgradului un nou răgaz să găsească un cumpărător pentru acţiunile deţinute de companiile ruse.
Potrivit analiştilor, Rusia ar putea întrerupe furnizarea de gaze către Serbia în mijlocul iernii, dacă Belgradul decide să naţionalizeze NIS. Serbia importă cea mai mare parte a necesarului de gaze naturale, acoperindu-şi anul trecut din producţia internă numai 6,7% din acest necesar. Din cele aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi de gaze pe care Serbia le-a importat în anul trecut, 2,21 de miliarde au provenit din Rusia şi 400 de milioane din Azerbaidjan.
Este o situaţie foarte complicată pentru Serbia, candidată la aderarea la UE şi, în acelaşi timp, o ţară ce are relaţii tradiţionale puternice cu Rusia şi a refuzat să se alăture sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei după invazia în Ucraina.
Confruntat cu proteste de stradă ale opoziţiei pro-occidentale, preşedintele Aleksandar Vucic face în politica externă echilibristică între Rusia şi Occident. Preşedintele sârb a recunoscut în iunie anul trecut că arme şi muniţii livrate de Serbia au ajuns în dotarea armatei ucrainene, el susţinând că aceste echipamente ar fi fost exportate de Serbia altor ţări care apoi le-au reexportat Ucrainei. Mai mult, el a declarat luna trecută că Serbia este dispusă să vândă muniţii ţărilor UE, care mai departe pot face cu ele orice doresc.
Potrivit Serviciului de Informaţii Externe (SVR) al Rusiei, Serbia a furnizat Kievului sute de mii de proiectile de când a început războiul în Ucraina, respectiv obuze de artilerie şi proiectile pentru lansatoarele multiple de rachete, în pofida relaţiilor apropiate dintre Moscova şi Belgrad, operaţiuni care s-au derulat prin intermediul unor state membre ale NATO şi chiar prin intermediul unor ţări africane.
Comentează