Premium
Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă solicită Primăriei Municipiului București respectarea clauzei din contractul de cumpărare a Palatului Dacia, prin care aici urma să fie expuse colecțiile Pinacotecii Bucureștiului. Consilierii ar vota pentru amplasarea Muzeului Holocaustului în clădire potrivit mediafax.
Muzeul Municipiului București își dorește un sediu pentru colecțiile Pinacotecii Bucureștiului, având lucrări foarte valoroase de pictură, artă grafică și sculptură, care momentan sunt conservate în depozitele muzeului și nu pot fi expuse la adevărata valoare publicului, notează textul ”Susținem Pinacoteca Municipiului București!” publicat online și adresat Primăriei Municipiului București.
Primăria Municipiului București a cumpărat imobilul Palatul Dacia din Centrul Vechi pentru organizarea Pinacotecii în 2013, ”acesta fiind perfect structurat pentru organizarea unei mari galerii de artă, existând pe aripile stângi ale clădirii posibilitatea de a organiza circuite foarte clare ale galeriei, iar pe partea dreapta posibilitatea organizării expozițiilor temporare, mici săli de conferințe specializate și, de asemenea, Biblioteca și Arhiva Pinacotecii” se arată în textul elaborat de specialiști.
”Palatul Dacia nu a fost dat în administrarea Muzeului Municipiului București deoarece Primarul General Gabriela Firea și consilierii acesteia au votat în majoritate atribuirea imobilului pentru organizarea Muzeului Holocaustului, neluând în considerare clauza specială din contractul de cumpărare conform căreia imobilul nu poate fi folosit decât pentru scopul pentru care a fost achiziționat, acela de sediu al Pinacotecii București. Ca urmare, Primăria a fost dată în judecată pentru atribuirea în alte scopuri, iar Instanța a dat câștig de cauză celor care solicitau ca în clădire să funcționeze Pinacoteca. În continuare, Primarul General nu a luat în considerare această hotărâre judecătorească din 2018 și dorește să atribuie, printr-un nou vot al consilierilor, clădirea Palatului Dacia pentru Muzeului Holocaustului. A fost creată o falsă problemă, politizată inacceptabil, pentru că Primăria are posibilitatea să acorde o clădire similară și poate mai potrivită pentru Muzeul Holocaustului, pe care multă lume îl dorește și îl susține, dar fără a prejudicia o altă insituție”, explică semnatarii apelului.
Specialiști solicită ”respectarea clauzei din contractul de cumpărare a clădirii și Hotărârea Judecătorească”.
Secția de Artă a MMB pregătește de câteva luni un proiect de anvergură pentru organizarea unui mare muzeu al Pinacotecii, se arată în textul pus în circulație. Având în vedere numărul mare de lucrări (peste 5500), important ar fi ca imobilul primit să fie de dimenisune monumentală. Proiectul noii Pinacoteci cuprinde și posibilitatea de a vizita depozitele muzeului, de a organiza expoziții temporare ale artiștilor conteporani și de a crea un centru de cercetare pentru istoria Pinacotecii și pentru patrimoniul acesteia.
Pinacoteca Municipiului București, constituită încă din anul 1933 prin donații, achiziții, transferuri, își depozitează patrimoniul la Muzeul dr. Severeanu și Muzeul Gh. Tăttărescu, fără a fi putea fi expus permanent, ci doar prin expoziții temporare.
Patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică.
Pinacoteca Municipiului București s-a constituit, în principal, prin importante donații în perioada interbelică (respectiv colecțiile Ioan Movilă, Filip Marin, Simu), donația Pompiliu Macovei în anul 1992 și achiziții publice. În perioada interbelică, Pinacoteca a funcționat în imobilul din Bd.Lascăr Catargiu nr.21, sectorul 1 (actualul Observator Astronomic Municipal), donație din anul 1933 a amiralului Vasile Urseanu.
În perioada regimului comunist (1968), Pinacoteca a fost evacuată din imobilul respectiv și amplasată în imobilul din strada Piața Amzei nr.7-9, sectorul 1, adăugându-i-se o parte din colecțiile fostului Muzeu Simu, a cărei clădire fusese demolată. După anul 1977, Pinacoteca este mutată în imobilul din strada dr. Obedenaru nr. 3, sectorul 5 (Casa Slătineanu). În anul 2000, urmare a restituirii imobilului din strada Obedenaru nr.3, Piancoteca este evacuată și adăpostită în imobilul din strada Domnița Anastasia nr.7, sector 5, (Casa Tattarescu) – piesele de sculptură, grafică și artă decorativă, și în imobilul din Piața Alexandru Lahovary nr.7, sectorul 1, - colecția de pictură. Aceasta din urmă a fost transferată ulterior la Muzeul dr. Severeanu.
