Premium
În fiecare an, la 2 februarie, la 40 de zile de la Naşterea Domnului, Biserica Ortodoxă marchează Întâmpinarea Domnului, un eveniment deosebit de important din viaţa pământească a Mântuitorului, un mare praznic împărătesc şi una din cele mai vechi sărbători religioase creştine. În tradiţia populară, la 2 februarie este marcată Ziua Ursului sau Stretenia.
Conform scrierilor teologice, Întâmpinarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la naşterea lui Hristos, pe 2 februarie. Mântuitorul este dus la Templu de Fecioară Maria şi dreptul Iosif pentru împlinirea Legii, care prevedea că orice întâi născut de parte bărbătească să fie afierosit lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naştere. În acest moment se făcea şi curăţirea mamei. În Templu sunt întâmpinaţi de dreptul Simeon şi proorociţa Ana.
“O altă dimensiune a praznicului Întâmpinării Domnului este cea a îmbrăţişării omului de către Dumnezeu şi a lui Dumnezeu de către om. Privegherea dreptului Simeon în negura veacurilor este paradigma aşteptării întregii istorii, iar îmbrăţişarea Pruncului Iisus de către bătrân este momentul în care umanitatea devine primitoare de Dumnezeu. Sărbătoarea este aşadar şi o consacrare a umanităţii Fiului în iubirea lui Dumnezeu”, a explicat pentru doxologia.ro, pr.dr. Ioan Valentin Istrati.
Citește și: ALERTĂ METEO: Cod Galben pentru 12 județe
În tradiţia populară, la 40 zile după Crăciun, pe 2 februarie, de sărbătoarea Întâmpinării Domnului, ziua mai este numită şi Stretenie, Târcolitul viilor sau Ziua Ursului. Stretenie este un cuvântul preluat din scrierile liturgice slavone, cu sensul de ”întâlnire” sau ”întâmpinare”. Tot credinţa populară aminteşte şi faptul că cine lucrează pe 2 februarie va cădea în boală şi i se va strâmba gura.
Citește și: Tot credinţa populară aminteşte şi faptul că cine lucrează pe 2 februarie va cădea în boală şi i se va strâmba gura.
Legat de acestă zi, se credea că Stretenia, simobolizând o divinitate meteorologică feminină, trecea peste ape, iar dacă acestea nu erau îngheţate, Stretenia făcea un pod de gheaţă peste ele.
Conform credinţelor moştenite din generaţie în generaţie, în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, Ziua Ursului (care mai este numit Al Mare sau Martin ori Martinul cel Mare) fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic. Să spunem că în perioada 1 – 3 februarie în credinţa populară se marchează „Martinii de iarnă”, când ursul are – pe lângă rolul de tămăduitor, aducător de noroc, belşug şi fertilitate – şi pe cel de prezicător al vremii. Astfel după această zi se considera că vremea evoluează după cum este de Stretenie comportamentului ursului.
În această zi se obişnuia să se aşeze în calea ursului bucăţi de carne sau vase cu miere de albine. Trebuie să amintim că, în trecut, ursul era venerat pentru curajul și puterea sa, care se credea că putea fi transferată asupra oamenilor și mai ales a copiilor prin anumite practici magice. Astfel puterea ursului era transferată asupra acestora dacă aceştia se ungeau, în această zi, cu grăsime de urs.
De asemenea, bolnavii de „sperietoare” erau trataţi în această zi prin afumare cu păr smuls dintr-o blană de urs.
Tradiţia spune că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni, iar dacă cerul este înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primăverii.
Tot de ziua ursului, în funcţie vreme, bătrânii făceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind chiar un „grafic” al semănăturilor de primavară. În unele zone, ziua era considerată şi începutul anului nou pomi-viticol, iar pomii fructiferi fără rod în anul trecut erau amenintaţi cu securea, crezându-se că în acest fel vor deveni roditori.
Un vechi obicei care se practică în ziua de Stretenie este “Târcolitul viilor” (care urmează după ce horticultorii sărbătoresc, la 1 februarie, „Arezanul viilor”), conform căruia capul familiei are datoria de a trece pe la vie în dimineața acestei zile, cu un fel de caltaboș – numit ”bundărete”, simbolizând prosperitatea și abundența – și o sticlă de vin în traistă, va ocoli via de trei ori, va pune în fiecare colț al podgoriei o bucată de caltaboș, după care va tăia o coardă de viță pe care o va unge cu funingine și va bea o gură de vin. La final, după ce toate acestea au fost îndeplinite, va rosti o formulă magică: “Doamne, să-mi faci strugurii cât bundaretele de mari !”, apoi va planta în grădina casei coardele tăiate pentru a simboliza ”norocul viei”.
Se mai spune despre Stretenie că este o zi cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.
În această zi, a Streteniei, se mai spune că „se strâmbă pârtia”, adică începe să se topească zăpada.
