Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Digi24:
"Ministrul Justiţiei Tudorel Toader ştie că nu poate să-i demită pe Augustin Lazăr şi pe Codruţa Kovesi, pentru că se mai izbeşte de CSM şi preşedinte, iar şansele sunt mici, dar el construieşte atmosferă", a declarat Cristian Tudor Popescu.
"Aşa a primit sarcină să facă, important e să se vehiculeze.
A dorit să pronunţe ideea de demisie, să se răspândească, lumea să înceapă să se obișnuiască cu ideea, în paralel vine Tăriceanu cu iniţiativa schimbării legii ca preşedintele să nu mai poată avea un cuvânt de spus la numirea procurorului general și a șefului DNA. Şi uite-aşa avansează vectorii lansaţi de coaliţia de la putere spre singurul scop pe care-l are: neutralizarea, paralizarea DNA, a procurorilor, a procurorului general. Restul poate lua diverse forme, procedură lăuntrică, separația puterilor în stat”, a explicat jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
Romania Libera:
Replierile onorabile, retragerile tactice sau renunțarea la celebritate se întâmplă doar accidental în viața elitelor politice din România. Chiar după ce au experimentat funcții foarte importante în stat și au ajuns la vârsta senectuții, cei care au încă în mâini pârghii de putere, nu vor să le abandoneze.
Mugur Isărescu (67 de ani) și Teodor Meleșcanu (76 de ani) s-au format ca profesioniști în anii de liberalizare ai regimului comunist, după ce au cunoscut și perioada stalinismului autohton. Amândoi au călătorit în Vest în vremea lui Ceaușescu: Isărescu în Statele Unite, Meleșcanu în Elveția. Ambii au studii serioase, Meleșcanu și-a obținut titlul de doctor în relații internaționale la Geneva în 1973, iar Isărescu la București în 1989, în științe economice. Au fost selectați de sistem pentru calitățile lor de diferite feluri: ambițioși, muncitori, loiali celor care i-au descoperit și recunoscători față de instituțiile care au mizat pe ei.
Trecutul lor nu a fost camuflat niciodată cu totul, chiar dacă în spatele carierelor publice se ascund secrete greu de mărturisit. E suficient să citești printre rândurile Cv-urilor pentru a înțelege că între ei și vechiul regim existau anumite complicități și că biografiile lor conțin și omisiuni. Eventualele lor culpe morale n-au putut fi prescrise, dar poate au fost tranzacționate.
Nu e clar până unde deciziile pe care le luau erau ale lor și de unde încolo ale altora, care aveau cheia vieții lor duble. Această bivalență, care la început le-a fost de folos, fiindcă au avut permanent spatele asigurat de mâna nevăzută a sistemului, s-ar putea întoarce astăzi împotriva lor: ceea ce altă dată însemna puterea ministrului de Externe, a șefului spionajului autohton sau a guvernatorului, astăzi ar putea fi slăbiciunea lor.
Dezvăluirile „României libere“ despre colaboraționismul lui Mugur Isărescu ar trebui să le tulbure nopțile și celorlalți care vin din frigul comunist și stau încă pe fotolii confortabile în funcții publice. Nu au fost lustrați, fiindcă în România dosarele lor au rămas în fișete bine închise: unele la serviciile secrete, altele în mâinile unor foști agenți care le aruncă pe piață atunci când trebuie.
realitatea.net:
Vineri, 17 martie, are loc un nou termen în procesul dintre Antene și grupul RCS-RDS la Curtea Supremă. Omul de afaceri Dan Voiculescu, fondatorul Antena Group, ar putea fi audiat în dosarul care i-a adus doi ani de închisoare cu executare la judecata din prima instanță.
Înalta Curte de Casație și Justiție judecă azi un nou termen în în dosarul în care fostul director al Antena Group, Sorin Alexandrescu, este acuzat că l-ar fi şantajat pe Ioan Bendei, administrator RCS&RDS. Dan Voiculescu ar putea fi adus pentru audieri.
Judecătorii de la Curtea de Apel București i-au condamnat, în mai 2016, pe Sorin Alexandrescu la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, pe Dan Voiculescu la doi ani de închisoare cu executare şi pe Camelia Voiculescu la doi ani de închisoare cu suspendare, în timp ce Antena 3 şi Intact Publishing au fost achitate. Decizia a fost contestată la instanţa supremă.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 16 aprilie - 21 mai 2013, Sorin Alexandrescu a exercitat, în mod repetat şi gradual, acte de constrângere asupra lui Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, astfel încât să îl determine să urmeze conduita impusă de inculpat.
Constângerea s-a fi exercitat verbal, prin afirmaţii legate de perspectiva declanşării unui scandal mediatic, precum şi prin intermediul unui spot publicitar prin care publicul era informat că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la presupuse fapte de corupţie în care ar putea fi implicat Ioan Bendei.
Ziarul Financiar:
Polonia nu va adopta moneda unică europeană în următorii 10 până la 20 de ani, a anunţat partidul Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare, argumentând că o trecere la euro mai devreme ar priva ţara de libertatea de a-şi decide politicile şi ar putea-o transforma într-o „economie de periferie definitiv“, potrivit Bloomberg.
În condiţiile în care opoziţia cere trecerea la euro, oficialii partidului au declarat că cea mai mare economie estică din UE are nevoie de mai mult timp pentru a atinge nivelul de trai din Germania.
În cadrul unor comentarii care evidenţiază tensiunile dintre Varşovia şi aliaţii săi din UE, tensiuni care s-au intensificat în timpul unei dispute privitoare la statul de drept din Polonia, liderul PiS Jaroslaw Kaczynski a declarat că aderarea la zona euro i-ar afecta fie exportatorii, fie nivelul de trai al cetăţenilor.
„Cei care cred că Vestul este plin de unchiaşi buni care au grijă de interesele tale nu ar trebui să se implice în politică“, a declarat Kaczynski. „Putem adera la zona euro când PIB-ul nostru va atinge 85% din cel al Germaniei“. Deşi Polonia creşte peste media UE, PIB-ul său pe cap de locuitor în termeni ai puterii de cumpărare s-a situat la 69% din media blocului.
