Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză dură a jurnalistului Cristian Tudor Popescu prin care face profilul votantului PSD și explică de ce masa acestor votanți continuă să rămână cel puțin constantă.
Digi24:
A scăzut foarte mult cantitatea de gândire pe teritoriul României. Așa își explică jurnalistul Cristian Tudor Popescu faptul că în ciuda a tot ceea ce este dezvăluit zilnic negativ despre PSD, masa votanților acestui partid continuă să fie cel puțin constantă, dacă nu chiar crește, după cum a asigurat la Digi24 secretarul general-adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu.
„A scăzut constant (cantitatea de gândire – n.r.). N-a scăzut numai populația în toți acești ani. Sau, dacă vreți, cantitatea de gândire a rămas constantă, populația a scăzut. Nu am altă explicație decât discernământul din ce în ce mai limitat al votantului român. Eu am sperat, de-a lungul timpului – nu e singura mea iluzie urmată de o crâncenă deziluzie de-a lungul acestor ani – spuneam că a vota se învață și că fiecare exercițiu de vot - la alegeri locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare - e un câștig, pentru că votantul român învață această meserie de votant, esențială în democrație; și că va ajunge la un moment dat să fie matur și să voteze mult mai rațional și mai întemeiat. Nu e așa. Am greșit. Nu este așa. Dimpotrivă, criteriile de vot sunt din ce în ce mai legate de instinctele primare ale omului – sunt legate de instinctul de conservare, de foame, de instinctul sexual, în general de asigurarea confortului fizic minimal. Nu mai există în clipa de față în România criteriile morale și chiar criteriile raționale în vot. Sunt undeva în ceață.S-au dus. Gândul a fost din ce în ce mai mult alungat de pe teritoriul acestei țări. Domnule, oamenii nu gândesc!”, a spus Cristian Tudor Popescu la Digi24. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Pentru prima dată în ultimii 17 ani, de când au început practic investiţiile străine în România la un nivel semnificativ, ieşirile de capital au fost mai mari cu aproape 2 miliarde de euro decât intrările în 2016 şi 2017, arată analiza „Capitalul privat românesc”, ediţia 2018, realizată de Ziarul Financiar în colaborare cu Piarom.
Astfel, veniturile din investiţii directe, care înseamnă profiturile extrase de companiile străine care au investit de-a lungul timpului în România, au fost de 5 mld. euro în 2016, în timp ce participaţiile la capital, adică banii „aduşi” de investitorii străini, au fost de 3,1 mld. euro.
Pe primele 11 luni din 2017, ieşirile de capital au fost de 5,6 miliarde de euro, iar intrările de doar 3,5 miliarde de euro.
Au fost comparate prin aceşti doi indicatori: „venituri din investiţii directe” şi “participaţii la capital” exclusiv fluxurile de intrare prin participaţii la capitalul social, deci un angajament pe termen lung al investitorului străin şi nu un credit care poate fi retras intempestiv, şi ieşirea de investiţii străine prin plata de dividende, adică profitul extras de pe piaţa locală care apasă balanţa contului curent.
Dintr-o dată, România devine în ultimii doi ani o ţară exportatoare de capital net, adică ieşirile de investiţii străine, respectiv extragerile de profit, sunt mai mari decât intrările de investiţii străine, adică participaţiile la capital. Şi în 2013 s-a mai manifestat acest fenomen, dar la o proporţie mult mai redusă. În acel an, veniturile din investiţii directe au fost de 2,9 mld. euro, cu 200 de milioane de euro mai mari decât participaţiile la capital.(Mai multe detalii AICI)
RFI:
Coreea de Sud marchează începutul Jocurilor Olimpice de iarnă cu dansuri şi cîntece, iar Coreea de Nord cu o paradă militară. Iată gesturi care spun multe despre un popor divizat, dar şi despre o lume divizată. Jocurile Olimpice sunt însă o ocazie de reabilitare a ideii de speranţă şi dialog. Participarea Coreii de Nord la această ediţie a Jocurilor Olimpice organizate de Coreea de Sud este un eveniment major, cu dimensiune diplomatică şi politică. Mai ales că Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong un, face deplasarea la Seul şi urmează să fie primită sîmbătă de preşedintele sud-coreean Moon Jae-in.
Stirea a făcut ocolul lumii, atît de spectaculoase sunt gesturile care vin din Coreea de Nord, ţara cea mai închisă şi plină de secrete din lume. Dictatorul de la Phenian îşi trimite sora, în vîrstă de 28 de ani, pe post de mesager special în Coreea de Sud, probabil şi cu o scrisoare pentru preşedintele sud-coreean. Ceea ce în mod normal ar fi trebuit să fie o ştire banală suscită acum numeroase speculaţii.
Este pentru prima dată că un membru al familiei Kim, dinastia comunistă care conduce Coreea de Nord, efectuează o vizită în Sud. Oare cu ce mesaj? Cu ce perspective de deschidere? In plus, din delegaţie mai face parte şi un alt înalt demnitar, Kim Yong Nam, care are funcţia mai degrabă onorifică de şef de stat, deşi Kim Jong-un este "marele cîrmaci".
Un fel de partidă diplomatică de poker se joacă în jurul acestor Jocuri Olimpice, între Coreea de Sud şi Coreea de Nord, fiecare parte încercînd să obţină un profit mediatic şi geopolitic cît mai mare. Preşedintele sud-coreean Moon Jae-in şi-a afişat de la bun început dorinţa de deschidere spre Nord, de dialog. "Sunshine policy" a fost numită strategia sa prin care el speră să mai calmeze ardorile nucleare ale nordului şi să amplifice schimburile comerciale şi culturale dintre cele două ţări. Autorităţile de la Seul evocă perspectiva relansării turismului în Coreea de Nord şi redeschiderea unui complex industrial comun.
De partea sa, Kim Jong-un joacă şi el pe o carte mediatică, dar cu o profundă dimensiune propagandistică. (Mai multe detalii AICI)
Digisport:
Simona Halep va semna zilele viitoare un contract cu Nike. Mutarea aceasta o are în vedere pe marea noastră campioană, dar poate fi şi o formă a gigantului brand de a pune presiune pe Sharapova. Rusoaicei îi expiră anul acesta contractul, iar Nike ar vrea să o păstreze, dar în cu totul alte condiţii.
Simona s-a despărțit recent de sponsorul ei principal, Adidas, cu care colabora din 2014 și de la care primea un milion de euro pe an. Ajunsă pe primul loc în ierarhia WTA, Halep a cerut renegocierea contractului, însă gigantul german a refuzat. La Shenzhen, ea a devenit astfel primul lider mondial din Era Open care evoluează fără sponsor într-un meci oficial. Povestea s-a repetat la Australian Open, însă zilele acestea, ajunsă la Cluj, Halep a apărut de mai multe ori cu însemne Nike. Semnarea unui contract e iminent, discutându-se de o sumă între 1,7 milioane şi 2 milioane de euro pe an.
Fără îndoială că semnarea în sine a contractului cu reprezentanta noastră e o realizare pentru Nike, dar, conform informaţiilor din piaţă, e şi o formă de a pune presiune pe Sharapova. În condiţiile în care Serena tocmai a născut şi nu se ştie în ce formă va fi în 2018, "Masha" rămâne poate singurul mare star al tenisului, deşi şi-a mai pierdut din fani după episodul de dopaj. Totuşi, în anul suspendării, de exemplu, rusoaica a câştigat 1,5 milioane de euro din premii şi 20 de milioane de euro din publicitate; o sumă la care doar Serena Williams a mai avut acces.
În acest moment rusoaica are un contract de 70 milioane de dolari cu Nike, semnat în 2010, pentru o perioadă de 8 ani. Astfel, în 2018, rusoaicei îi expiră înţelegerea. Nike o doreşte în continuare, dar pentru o sumă mult mai mică. (Mai multe detalii AICI)
