Premium
În opinia jurnalistului Cristian Tudor Popescu, procurorul general Augustin Lazăr nu a fost un torționar, însă îl taxează pentru faptul că nu a oferit explicații despre cazul disidentului Iulius Filip, pe motiv că nu și-l amintește.
Digi24:
Augustin Lazăr va fi re-verificat de CNSAS, anunţul fiind făcut la scurt timp după apariţia unui articol în presă, în care procurorul general era acuzat că în perioada comunistă, în calitatea de preşedinte al comisiei de liberări condiţionate din Penitenciarul Aiud, a refuzat de două ori eliberarea lui Iulius Filip, disident al regimului Ceauşescu. Gazetarul Cristian Tudor Popescu a explicat la Digi24 de ce aceste incriminări sunt neîntemeiate: „Cu tortura asupra deţinuţilor, fie prin interogatorii, fie prin tortură fizică se ocupau ofiţerii din penitenciar şi Securitatea. Nu se ocupau procurorii”. Însă, potrivit lui Cristian Tudor Popescu, lui Augustin Lazăr i s-ar putea imputa declaraţia conform căreia nu îşi aminteşte de cazul lui Iulius Filip. „Cum să nu ţii minte un asemenea caz? Cum să treci peste aşa ceva?”, a comentat gazetarul.
Gazetarul a explicat că singura situaţie în care Iulius Filip ar fi putut fi eliberat ar fi fost cea în care ar fi făcut pact cu Securitatea: „Nu avea cum acea comisie, cu Lazăr sau fără, să îl elibereze pe Iulius Filip.
Ştiţi în ce situaţie putea fi eliberat, având în vedere pe ce anume fusese condamnat? Sentinţa era de pactizare cu forţele reacţionare din Polonia şi propagandă contra orânduirii socialiste.
Cu asemenea sentinţă nu puteai fi eliberat înainte de termen decât într-o singură situaţie: dacă făceai pactul cu Securitatea. Atunci, Securitatea dădea ordin, şi nu mai contau nici abaterile disciplinare, nici că nu ţi-ai făcut fracţia de pedeapsă. Erai eliberat”.
Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, e o chestiune care-i poate fi imputată lui Augustin Lazăr: „Lazăr, în prima sa ieşire legat de povestea aceasta a spus că nu poate, până nu vede documentele originale, să îşi amintească de cazul lui Iulius Filip. Asta nu mai cred. Păi, ce, deţinuţii pentru propagandă contra orânduirii socialiste, deţinuţii politici cu regim special erau la fel de numeroşi ca hoţii de buzunare aflaţi în puşcărie? Îi numărai pe degetele unei singure mâini.
Cum să nu ţii minte un asemenea caz? Cum să treci peste aşa ceva? Erau mulţi cei care îndrăzneau să facă aşa ceva, să fie condamnaţi pentru scrisori trimise lui Nicolae Ceauşescu, pentru solidaritate cu Sindicatul Solidaritatea din Polonia? Cum să spui că nu-ţi aduci aminte?”.
Însă, în ciuda acestei situaţii, Augustin Lazăr „nu a fost nici pe departe torţionar”, a conchis gazetarul. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Iulius Filip, al cărui nume conspirativ în dosarul de urmărire era „Fodor“, este un disident anticomunist şi fost deţinut politic român. Numele lui a fost implicat într-un recent scandal de presă, când o publicaţie a acuzat că Filip nu ar fi fost eliberat din puşcărie în perioada comunistă pentru că nu i-ar fi permis Augustin Lazăr.
În contextul scandalului de presă care l-a implicat pe actualul procuror general al României, Augustin Lazăr, dar şi pe Iulius Filip, disident anticomunist, jurnaliştii „Adevărul“ vă prezintă povestea vieţii lui Filip şi întreaga scrisoare pe care el le-a adresat-o celor care au refuzat să-l elibereze.
Iulius Filip s-a născut la 23 aprilie 1947 într-o familie de muncitori din comuna Teremia Marea, judeţul Timiş. Problemele sale au apărut după ce o sursă a Securităţii, Ion Iliescu, care nu are nicio legătură cu fostul şef de stat, a menţionat în iulie 1980 că Iulius Filip (maistru militar de profesie) făcea „unele comentarii negative la adresa conducerii de partid şi de stat”. Iniţial, a fost „atenţionat” de către organizaţia de partid de la locul de muncă.
Conform istoricilor de la Centrul de Consultanţă Istorică, prima sa manifestare publică împotriva regimului comunist a avut loc la 26 ianuarie 1981, chiar de ziua lui Nicolae Ceauşescu, când a pus „în circuitul poştal”, după cum se menţionează într-un „Plan de măsuri în vederea identificării autorului cazului «Poetul»“ o „scrisoare anonimă cu conţinut necorespunzător.
Urmărit de „Dolănescu“
După câteva zile, maistrul militar a fost identificat ca fiind autorul scrisorii anonime. Pe urmele sale au fost trimise mai multe „surse” ale Securităţii, dintre care se remarcă prin numele de cod ce i-a fost dat de instituţia represivă un anume „Dolănescu”, coleg de muncă cu Iulius Filip. Acesta era instruit să stabilească „poziţia obiectivului faţă de măsurile care se iau pe linie de partid şi de stat, cum îşi argumentează ideile sale şi influenţa pe care o are asupra celor cu care discută asupra acestor probleme”. De asemenea, dacă asculta posturi de radio străine şi aprecierile sale etc.
„Dolănescu” mai era învăţat să „manifeste prietenie şi înţelegere faţă de frământările de ordin personal ale obiectivului, apreciindu-i competenţa sa profesională, <> şi ideile sale <, sfătuindu-l totodată să fie mai ponderat pe motivul că unii colegi nu-l înţeleg”.
La 15 martie 1981 Iulius Filip a fost exclus din partid, iar la 15 martie 1981 a fost trecut în rezervă.(Mai multe detalii AICI)
RFI:
"O infractoare cu brățară electronică a votat cu Laburiștii în această seară și proiectul a trecut cu un vot. Un rezultat viciat", a declarat pe Twitter deputata Partidului Conservator, Nadine Dorries, o oponentă a acestui text de lege care ar obliga prim ministrul Theresa May să ceară liderilor UE o amânare a datei Brexit dincolo de 12 aprilie, dacă acordul de ieșire din Uniune nu este aprobat de Camera Comunelor până la acea dată.
Cotidiane pro-Brexit precum Daily Telegraph, Daily Mail sau Daily Express și-au exprimat dezgustul că votul, al cărui rezultat a fost 313 la 312, a fost decis de o deputată condamnată la o pedeapsă cu închisoarea de trei luni cu executare.
Instanța a găsit-o vinovată că a mințit cu privire la faptul că nu ea s-ar fi aflat la volanul unei mașini în momentul comiterii unei încălcări a regulilor de circulație, ci fratele ei, care a fost și el condamnat la 10 luni închisoare cu executare.
Ea a devenit prima femeie deputat din Marea Britanie condamnată la o pedeapsă de închisoare cu executare și, mai mult, a pierdut și apelul împotriva sentinței.
Onasanya a fost eliberată pe licență după ispășirea a jumătate din sentință, dar ea este obligată să poarte o brățară electronică la picior ca parte unei pedepse complementare de arest la domiciliu pe timpul nopții.
Deputați infractori
Aleasă în 2017 ca deputată din partea Partidului Laburist în circumscripția Peterborough, în vârstă de 35 de ani și de profesie avocată, Onasanya a refuzat constant să demisioneze din funcție, deși a fost exclusă din partid. (Mai multe detalii AICI)
