DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CTP, o nouă reacție după decizia CCR. Ce spune despre demisia lui Kovesi

ctp

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză făcută de jurnalistul Cristian Tudor Popescu în legătură cu decizia CCR, dar și a variantelor pe care le au la dispoziție Laura Codruța Kovesi și președintele Klaus Iohannis.

Digi24:

Dacă Laura Codruţa Kovesi şi-ar da demisia nu ar face decât să anuleze toate apărările pe care şi le-a făcut în faţa CSM, ar fi un gest absurd, a spus la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
„Dacă îşi dă demisia doamna Kovesi, nu face decât să pulverizeze, să anuleze toate apărările pe care şi le-a adus în public şi în faţa CSM şi să dizolve CSM pentru că a dat aviz negativ după prezentarea în faţa instituţiei a domnului Toader şi a doamnei Kovesi. Dacă îşi dă demisia, spune: bun, CSM a spus că nu sunt vinovată, eu am adus pe fiecare dintre cele 20 puncte apărări că nu sunt vinovată, dar îmi dau demisia.E abursd.
Întârzierea (de către Iohannis – n.r.) nu reprezintă o variantă. E un gest degradant pentru un preşedinte să facă aşa ceva. E un gest laş în ultimă instanţă amânarea asta a la Trahanache. E un gest de laşitate. Pot folosi asta toţi inşii ăştia care ţipă acum că nu au furat nimic că s-au folosit protocoalele SRI. Prin urmare ei nu mai sunt hoţi. Asa o să spuna acum, că toate acţiunile DNA sunt lovite de nulitate pentru că şefa DNA a fost demisă de CCR şi nu au valoare acţiunile instiuţiei”, a comentat jurnalistul la Jurnalul de seară. (Mai multe detalii AICI)

România Liberă:

Noul regulament privind protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) le permite clienţilor băncilor accesul online la datele lor, dar şi să gestioneze modul în care le sunt utilizate sau să solicite ştergerea sau modificarea lor.
Pentru accesarea şi gestionarea on-line a datelor cu caracter personal este necesară înfiinţarea unui cont pe site-ul Biroului de Credit. Contul oferă şi dreptul dreptul de rectificare a lor, de ştergere, de restricţionare şi de opoziţie, precum şi o transparenţă sporită. Toate aceste drepturi pot fi exercitate şi la sediul Biroului de Credit, a menţionat oficialul.
Există însă o serie de condiţii, de exemplu aceea că dreptul de rectificare poate fi exercitat doar în cazul datelor inexacte. Iar dreptul de restricţionare se aplică în situaţiile în care persoana vizată contestă exactitatea propriilor date, atunci când se opune ştergerii datelor sau dacă se opune prelucrării datelor.
Dreptul de ştergere a datelor personale poate fi exercitat doar în patru situaţii: când datele au fost prelucrate ilegal (adică în alt scop decât în cel pentru care au fost colectate iniţial), apoi când datele nu mai sunt necesare scopului pentru care au fost prelucrate iniţial, dacă datele trebuie şterse pentru îndeplinirea unei obligaţii legale a participantului (cum ar fi, de exemplu, un act normativ), respectiv dacă persoana vizată se opune prelucrării, fără să existe motive legitime din partea Biroului care să impună totuşi acest lucru. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Cum arată astăzi situaţia negocierilor cu Tiraspolul? În primul rând, trebuie notat faptul că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, cu componenta sa de Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Extins – DCFTA – ca şi libera circulaţie a persoanelor a avut un profund efect pozitiv. Cetăţenii, într-o largă majoritate, şi companiile care fac exporturi s-au înscris în regulile înregistrării ca cetăţeni ai Republicii Moldova şi companii înregistrate în Republica Moldova pentru a beneficia de aceste avantaje indiscutabile.
Schimburile economice sunt dominate de România, inclusiv cele pe regiunea separatistă, acolo unde Bucureştiul domină de la distanţă Moscova şi Kievul dimpreună, la nivelul schimburilor economice ale regiunii separatiste. Fireşte UE în întregimea sa beneficiază, cu bune şi rele, de această formulă care marchează, dincolo de asimetria accesului la pieţe, de dezavantajele asumate de statele UE, cu precădere de România, integrarea reală a pieţei separatiste în cea europeană, pe brandul de ţară al Republicii Moldova.
Pe de altă parte, formula „paşilor mici“, dincolo de deschiderea generală către integrare şi preluarea controlului autorităţilor legitime, a dus, prin formula compromisurilor impuse Republicii Moldova, şi acceptate de guvernul actual peste noapte, la elemente de federalism de facto, extrem de nocive funcţionalităţii statului Republica Moldova şi nocivă ca precedent pentru perspectiva de acord pentru Ucraina în privinţa teritoriului său din regiunea Donbas, subiect al agresiunii militare ruse în regiune, cu tot cu păpuşile locale scoase din joben. Fără a deschide coşul negocierilor politice, Chişinăul a acceptat acorduri secvenţiale care afectează coeziunea statală şi desemnează a priori, fără nici o negociere directă şi fără a aborda tema reală, elemente de federalism pe domenii concrete. „Paşii mici“ s-au transformat într-o păcăleală prin care Chişinăul a acceptat de facto federalizarea cu Tiraspolul pe domenii concrete, iar lucrurile merg înainte. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

În plină agitație privind criza politică italiană, asupra căreia vom reveni cu certitudine săptămânile următoare, să aruncăm o privire asupra Ucrainei, vecinul nostru mai mare și mai greu încercat de la nord și est. Ieșită treptat din radarul interesului european, după performanțele mediocre ale guvernării autointitulate proeuropene de după 2014, după ratarea țintelor de reformă și dovezile de corupție endemică din administrația centrală și locală, Ucraina preelectorală nu arată deloc bine, prevestind un an 2019 urât din punct de vedere politic, cu puține soluții credibile pe plan intern și extern, cu haos în țară și multe tensiuni. Fragmentarea politică excesivă și populismul (în Ucraina, suprapus în mare parte cu naționalismul) par să fie markerii politici ai campaniilor din 2019.
Acordul de Asociere UE-Ucraina din 2014, oricum respins în referendumul olandez din aprilie 2016, nu a produs prea multe rezultate vizibile, în afară de ridicarea vizelor. Mare parte din fondurile europene sunt fraudate sau nu au o reflecţie substanţială în calitatea vieţii oamenilor. Dezamăgirile sunt reciproce. Doar un mic grup de diplomaţi europeni şi experţi de la Bruxelles mai continuă să bată drumul Kievului, nu se ştie cât din convingerea că Ucraina se poate europeniza şi cât din inerţie birocratică.
Însuși faptul că Iulia Timoșenko este pe primul loc în preferințele politice ale ucrainenilor, cel puțin deocamdată, arată că nu a apărut nimic nou, proaspăt și credibil în ultimii 14, 15 ani. Timoșenko pare acum preferata unei societăți dezamăgite, a unui segment rămas în principiu fidel marii opțiuni proeuropene din vremea Revoluțiilor, segment care nu știe însă de cine să se mai apropie și pe cine să mai mizeze, după ce ultimii doi președinți proeuropeni au dezamăgit iar cel prorus a fugit… în Rusia, în timp ce politiciana care în aparență a stat departe de primul nivel al puterii în ultimii ani li se pare unora o posibilă soluție. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.