Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Tudor Popescu referitoare la amenințările prim-ministrului Mihai Tudose la adresa liderilor maghiari, cărora le-a transmis că „vor flutura lângă steagul secuiesc”.
Digi24:
„Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag”. Aceasta este declarația premierului Mihai Tudose care l-a indignat pe jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
„Cum să faci o asemenea declarație? Ce poate să însemne să fluturați? Să fiți spânzurați. Cum se poate să faci o asemenea declarație? Asta se duce în toată lumea. UDMR și partidele respective au făcut o mișcare politică. Au spus: noi vrem să discutăm cu majoritatea autonomia regională, teritorială, locală și culturală. Poți să nu fii de acord cu așa ceva și, firește, nu e niciun român – cred – de acord cu așa ceva”. Dar asta este o declarație politică, făcută în termeni civilizați”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Răspunde domnul Tudose: vă spânzur dacă ridicați steagul secuiesc. Dacă ar fi încălcată Constituția, dacă ar fi încălcate legile țării prin arborarea unui drapel, asta se rezolvă prin spânzurare? Se rezolvă de către organele statului, conform legii, se face anchetă, există tribunal, justiție. Cum adică vine premierul și spune: vă spânzur eu pe toți? Așa ceva n-am auzit nici în ultimii ani ai lui Ceaușescu, când se bătea monedă foarte mult pe ruși și pe maghiari. Ca să acoperi situația internă, se bătea monedă pe dorința maghiarilor de a ne lua Ardealul și a rușilor de a intra peste noi. Nu știu unde o să ducă domnul Tudose această guvernare după o asemenea declarație. Mă întreb ce parteneriat, ce discuții mai poate avea în Europa domnul prim-ministru al României după o asemenea declarație. Dânsul nu gândește?”, a adăugat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
„Termenul de 31 ianuarie pentru depunerea formularului 600 este o grabă specifică a unui buget gol, prin care statul vrea să încaseze banii cât mai repede. Încă nu avem toate detaliile necesare pentru această declaraţie, este un haos“, a spus Valentina Saygo, managing partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.
Formularul trebuie depus doar de contribuabilii care obţin venituri extrasalariale din surse precum: activităţi independente, chirii, investiţii, activităţi agricole etc. în cuantum cel puţin egal cu 12 salarii minime pe economie (respectiv 22.800 de lei, adică valoarea salariului minim brut pe economie de 1.900 lei x 12 luni).
Astfel, fiecare persoană care a obţinut în 2017 sau care crede că va obţine venituri extrasalariale de peste 22.800 de lei în 2018 trebuie să plătească 35% din această sumă drept contribuţii la pensie (CAS – 25%) şi la sănătate (CASS – 10%), adică aproximativ 8.000 de lei.
Una dintre dificultăţile pe care le pot întâlni contribuabilii odată cu depunerea formularului 600 este familiarizarea inspectorilor fiscali cu această obligativitate de declarare şi informare corectă a contribuabililor într-un termen foarte scurt.
„Considerăm că o informare a contribuabililor la ghişeele ANAF cu privire la obligativitatea depunerii declaraţiei 600 este una insuficientă, fiind necesară o campanie la nivel naţional pentru o cât mai bună acoperire. O altă dificultate este imposibilitatea depunerii acestei declaraţii în format electronic. Înţelegem totuşi că ANAF a emis un comunicat de presă pe site-ul oficial al instituţiei în care se estimează că, începând cu 15 ianuarie 2018, declaraţia 600 va putea fi depusă şi în format electronic“, a explicat Radu Derscariu, Director Global Employer Services în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală Deloitte România. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Exact în 8 ianuarie, o dată cu o semnificaţie aparte în istoria lumii, politicienii maghiari au lansat o declaraţie comună în care cer autonomie regională, administrativă şi culturală pentru ungurii din România. Pe fondul lipsei unui program coerent al Centenarului din partea autorităţilor române, liderii maghiari au preluat iniţiativa şi vor să fie vioara întâi în aniversarea Unirii Transilvaniei cu România.
Liderii maghiarilor din România nu au ales întâmplător ziua de 8 ianuarie pentru a lansa rezoluţia comună a celor trei partide politice maghiare. În urmă cu 100 de ani, preşedintele american Woodrow Wilson făcea publică o declaraţie în 14 puncte despre viitorul Europei la sfârşitul războiului, care urma să se reconfigureze pe principiul autodeterminării popoarelor. Este o dată de referinţă pentru popoarele care îşi aniversează centenarul independenţei sau unirii în anul 2018.
Ungurii nu se mai mulţumesc doar cu autonomia ţinutului secuiesc, ci vor autonomie, mascată sub diverse sintagme, pentru toţi maghiarii din România: autonomie regională pentru maghiarii din ţinutul secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România.
Domnilor politicieni maghiari, vă rog frumos să îmi spuneţi cine conduce, administrează şi ia decizii în satele, oraşele şi judeţele din aşa-zisul ţinut secuiesc? Românii sau ungurii? Există vreo situaţie în care ungurii să fie majoritari în vreo unitate teritorială administrativă şi ei să nu fie primari şi să nu deţină majoritatea în consiliul local? Cine decide cum se cheltuiesc banii comunităţilor maghiare, dacă nu primarii şi consilierii unguri? Cine hotărăşte ce fel de investiţii se fac şi ce strategii de atragere a investitorilor pentru dezvoltarea comunităţii? Nu primarii şi consilierii unguri? Deci practic există autonomie locală în ţinutul secuiesc. Dar ungurii au o obsesie cu autonomia. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Presiunea migratorie şi viitorul Europei sunt principalele subiecte care au figurat pe agenda discuţiilor purtate joi 11 ianuarie la Roma de preşedintele francez Emmanuel Macron cu omologul său italian Sergio Mattarella, precum şi cu premierul Paolo Gentiloni. Miercuri seară, după un summit al ţărilor din sudul Europei, Emmanuel Macron a lansat, tot la Roma, un apel pentru o mai mare solidaritate europeană în vederea protejării frontierelor. Emmanuel Macron se vede contestat însă la el acasă datorită măsurilor pe care le preconizează în privinţa imigraţiei.
Activismul diplomatic al preşedintelui Macron este remarcabil în ultimul timp, şi poate că el constituie unul din motivele care îi aduc o creştere a popularităţii în Franţa.
După o vizită oficială de trei zile în China, Macron s-a aflat pentru două zile la Roma, unde s-a văzut cu şase alţi şefi de stat şi de guvern, iar astăzi s-a concentrat pe relaţiile bilaterale, ba chiar a avut timp să viziteze împreună cu soţia sa Brigitte reşedinţa antică a împăratului Nero.
Parisul şi Roma sunt pe aceeaşi lungime de undă în privinţa mai multor obiective, cum ar fi forjarea unei politici europene coerente în materie de imigraţie, bazată pe mai multă fermitate dar şi pe mai multă solidaritate. Parisul şi Roma mai consideră că aşa numitele "reguli de la Dublin" legate de depunerea cererilor de azil trebuie schimbate. In virtutea acestui mecanism, candidaţii la azil sunt obligaţi să-şi depună cererea în prima ţară europeană în care au ajuns, ceea ce face că Italia, Grecia şi Spania sunt practic confruntate cu cel mai mare număr de cereri. Ceea ce nu corespunde ideii de solidaritate europeană şi de reechilibrare a efortului în ce priveşte primirea imigranţilor.
Italia a încercat oarecum să se descurce singură în acest context şi s-a înţeles cu o serie de instanţe libiene pentru ca migranţii să nu mai fie lăsaţi să plece cu ambarcaţiuni uşoare spre coastele Siciliei. Acest acord al Italiei cu diverse organizaţii şi autorităţi libiene, acord care a implicat şi un efort financiar important, a fost deseori criticat. (Mai multe detalii AICI)
