Premium
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îi critică în termeni duri pe liderii coaliției guvernamentale după publicarea raportului MCV și susține că dacă România refuză, prin reprezentanții puterii, să implementeze cele opt cerințe ale Comisiei Europene atunci nu avem ce căuta la președinția Consiliului UE.
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a făcut o analiză dură a reacţiilor pe care politicienii puterii le-au avut cu privire la acest raport. "Cât se mai poate duce această fanfaronadă cretină făcută pentru uzul publicului din România?", s-a întrebat jurnalistul care a subliniat că raportul MCV duce spre concluzia că România nu are ce căuta la preşedinţia Consiliului UE.
"Avem un breaking news astăzi, știm în sfârșit, aflăm un lucru extrem de important din Raport, cine este statul paralel, din cele 8 cerințe transmise României rezultă clar că statul paralele este chiar UE. Ce Kovesi, Lazăr, toate acestea nu sunt decât cozile de topor ale statului paralel Bruxelles, care, potrivit lui Şerban Nicolae, tocmai ne dă o lovitură de stat mai tare decât cea din 10 august. Așa spune senatorul PSD.
Măcar știm acum cine este statul paralel, nu are rost să se mai încurce Dragnea, Tăriceanu, se bat cu statul paralel de la Bruxelles.
Octologul acesta, ori vor accepta aceste cerințe, ori nu, și vor exclude România din UE așa cum sunt excluși puciștii din PSD.
Tăriceanu e de părere că Comisia Europeană intră în zona politicului, iată că și Raportul Comisiei Europene este politic, spune Tăriceanu și rezultă că este dezinformată Comisia Europeană. Cât se mai poate duce această fanfaronadă cretină făcută pentru uzul publicului din România?
După ce s-a dus la Strasbourg Dăncilă și i-a sictirit pe europeni, după ce parlamentarii cei mai mulți au cerut să nu fie o Rezoluție, pentru că România urmează să preia președinția Consiliului UE, ce logică mimată, Iohannis a schimbat macazul, inițial a spus și el că nu e bine să fie rezoluție. Dimpotrivă, tocmai pentru că România urmează să aibă această funcție îngrozitor de importantă în UE, de aceea trebuie să existe o analiză din partea beneficiarilor, a europenilor.
Această analiză arată ce? Că dacă România refuză prin reprezentanții puterii ei să implementeze aceste 8 cerințe din partea Comisiei Europene nu are ce căuta la președinția Consiliului UE", a declarat Cristian Tudor Popescu. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Bulgaria n-a reuşit să-şi promoveze agenda de extindere a UE în Balcani, dar eşecul nu i se poate imputa. I s-au opus puteri mai mari, cum ar fi Franţa şi Olanda. Situaţia la nivel general din Europa i-a creat şanse minime de reuşită. Brexitul şi criza refugiaţilor au adus foarte multă reticenţă, scrie pentru EUobserver Nicolas Tenzer, preşedintele Centrului pentru Studii şi Cercetare pentru Decizii Politice (Cerap) din Paris.
Sofia a evitat o catastrofă la preşedinţia UE, dar acest lucru cu greu poate fi descris ca un pas înainte pentru şi spre Europa. Deşi, încurajată de imaginea de elev disciplinat fiscal, cochetează cu ideea de a adopta euro, Bulgaria se îndreaptă spre o catastrofă la nivel social şi poate şi economic.
Bulgaria este cea mai săracă ţară din UE şi naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Inegalităţile sunt vizibile cu ochiul liber. Investiţiile străine se prăbuşesc. Corupţia persistă. PIB-ul ţării creşte, însă toate aceste probleme fac ca economia să fie foarte vulnerabilă la şocuri.
Investiţiile străine directe (ISD) s-au situat în primele opt luni la 230,5 milioane de euro, echivalentul a 0,4% din PIB, potrivit statisticii băncii centrale. În aceeaşi perioadă a anului trecut, ISD-urile au fost de 812 milioane euro, scrie Sofia Globe. Aceasta înseamnă o scădere de peste 71%.
În august, preşedintele executiv al Asociaţiei Industriale Bulgare Radosvet Radev avertiza că „colapsul investiţiilor străine este total“. O analiză a asociaţiei arată că valoarea totală a investiţiilor din Bulgaria în perioada 2007-2017 a fost constantă, însă ponderea investiţiilor bulgarilor a crescut dramatic, în timp ce ponderea ISD-urilor s-a prăbuşit. În 2007, ISD-urile ca parte din PIB reprezentau 28%. În 2017, nivelul a fost de doar 2%. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Preşedintelui american Donald Trump se pare că nu i-a picat bine week-end-ul parizian ploios. El critică, încă o dată, propunerea omologului francez Emmanuel Macron de a crea o armată europeană. În urmă cu câteva zile, aflat în Paris cu ocazia ceremoniilor organizate la 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, liderul de la Casa Albă a calificat drept « jignitoare » ideea creării unei forţe militare, afirmând că «Europa ar trebui mai întâi să îşi plătească partea în cadrul NATO». Dar Donald Trump nu s-a oprit aici şi a trimis o serie de tweet-uri în care ţinteşte Franţa.
Ironizând ideea promovată de preşedintele Franţei ..liderul de la Casa Albă scria marţi pe Twitter: «Emmanuel Macron a sugerat crearea unei armate proprii pentru apărarea Europei de Statele Unite, China şi Rusia. Dar aceasta a fost Germania în Primul şi al Doilea Război Mondial”, a scris Donald Trump pe Twitter, la două zile după ce s-a aflat la Paris pentru a marca, alături de zeci de şefi de stat şi de guvern, centenarul armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial.
Si a adăugat ironic: „Cum s-a descurcat Franţa? Ei începuseră să înveţe limba germană la Paris înainte de venirea Statelor Unite”, făcând referire la ocupaţia germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Plătiţi sau nu pentru NATO!”, a adăugat în aceeaşi postare preşedintele american.
Liderul de la Palatul Elysée declara în urmă cu o săptămână că Uniunea Europeană ar trebui să creeze propria armată. "În faţa Rusiei care este la frontierele noastre şi care a arătat că poate fi ameninţătoare trebuie să avem o Europă care se apără mai mult singură, fără a depinde numai de Statele Unite, şi într-un mod mai suveran", declara în urmă cu o săptămână Emmanuel Macron pentru Europe 1.
Nu e prima dată când responsabilii francezi vorbesc despre o forţă comună europeană.
În aprilie 2016, preşedintele de atunci al Franţei, François Hollande vorbea despre o "Europă a apărării" pentru a lupta împotriva terorismului. Iar la Sorbona, în septembrie 2017, Emmanuel Macron pledase pentru crearea "unei forţe comune de intervenţie" europene până în 2020.
Între timp însă, contextul este tot mai tensionat după ce, în octombrie, preşedintele Donald Trump s-a retras din tratatul de dezarmare nucleară semnat cu Rusia în anii ‘80. (Mai multe detalii AICI)
