Premium
Procurorul general al României este în centrul unui scandal privind trecutul său de procuror în regimul comunist, discuțiile din spațiul public având loc cu doar câteva zile înainte de finalul mandatului și de interviul pentru reînnoirea acestuia. În contextul acestor dezbateri, precum și a explicațiilor cerute din sistemul judiciar, dar și de politicieni de la Putere și din Opoziție, Augustin Lazăr a dat explicații publice, într-o conferință de presă.
Precizările au fost făcut după ce s-a consultat pe acest subiect cu mai mulți reprezentanți ai societății civile, printre care Teodor Mărieș și disidentul anticomunist Radu Filipescu. Aceștia au fost invitați la discuții cu doar câteva ore înainte.
În cadrul discuției au fost abordate mai multe teme, printre care și dezvăluirile recente care îl vizează pe procurorul general al României. Toți participanții l-ar fi sfătuit pe Augustin Lazăr să își prezinte scuze public și să își recunoască culpa morală privind situația lui Iulius Filip, deținut politic a cărui eliberare a fost respinsă înainte de 89 de comisia de la nivelul penitenciarului Aiud condusă de Augustin Lazăr.
"I-am solicitat domnului Lazăr să își ceară scuze președintelui poporului roman și, bineinteles, lui Iulius Filip. Argumentul ca sa isi ceara scuze presedintelui este ca e singura persoana care si-a pus semnatura la investirea domniei sale pe acest scaun, fara sa ii aduca la cunostinta ca a facut parte din comisia D, alături de ceilalti securisti si militieni ce conditionau punerea in liberatate a detinutilor politici", a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Teodor Mărieș.
Deși mai multe voci din mediul politic au cerut explicații, subiectul nu a fost abordat si de Klaus Iohannis.
"Nu am vorbit cu președintele Klaus Iohannis", a declarat Augustin Lazăr.
Procurorul general al României a ascultat parțial sfaturile celor cu care a avut discuții, prezentându-și scuzele în calitate instituțională, în calitate personală exprimând regret "pentru suferințele trăite de luptătorii anticomuniști".
"Anul acesta marcăm 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și cred că este momentul unei delimitări explicite, categorice și neechivoce. Prin urmare, în calitate de conducător al Ministerului Public, doresc să prezint scuze instituționale pentru unele practici discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară.
Personal, doresc să îmi exprim regretul pentru dramele și suferințele trăite de luptătorii anticomuniști, cărora le datorăm faptul că astăzi trăim într-o țară democratică, membră a Uniunii Europene", a spus Augustin Lazăr.
Mai mult, întrebat dacă acum ar proceda la fel, a refuzat să își asume vreo culpă, evitând răspunsul la întrebare. In contextul în care îi sunt aduse acuzații de moralitate, Lazăr consideră că nu este cazul să facă un pas în spate demisionând sau retrăgându-se din cursa pentru șefia Parchetului General.
Augustin Lazăr a acuzat unele instituții mass-media că i-au pus "etichete" de natură a îl "decredibiliza ca om, ca magistrat, ca român".
"Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist. (..) Atribuția acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Aceasta era, ca și acum, atributul exclusiv al instanței de judecată. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice: realizarea unei fracții minime obligatorii din pedeapsă și inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară. Important de precizat că legea aflată în vigoare la data respectivă avea aceleași prevederi pentru toate categoriile de deținuți. Instituția liberării condiționate este reglementată relativ similar și în prezent, cu mențiunea că acum verificările sunt efectuate de către judecător", a declarat procurorul general al Romaniei.
Lazăr a invocat atacuri nefondate, cauzate de depunerea candidaturii pentru al doilea mandat, mentionand că "practicile judiciare anterioare Revoluției erau bazate pe o etică deficitară impusă de legislația vremii", care "au fost abadonate chiar din primii ani de democrație".
Voci din sistemul judiciar susțin că anunțul privind finalizarea anchetei în dosarul Revoluției fost făcut în această perioadă pentru a distrage atenția de la acest scandal.
