Premium
Laura Codruța Kovesi este unul dintre candidații de pe lista scurtă pentru funcția de procuror general european, alături de alți patru magistrați din alte stat. Comitetul de selecție urmează să aleaga procurorul-șef european și procurorii europeni până la sfârșitul anului 2019.
Surse avizate susțin ca în plan extern imaginea Laurei Codruța Kovesi este una foarte bună, în ciuda criticilor aduse în România de o parte a clasei politice și de anumite trusturi de presă. Astfel, în lipsa unor candidați care ar putea proveni din țări puternice din UE, Laura Codruța Kovesi ar putea fi susținută de state importante, șansele procurorului român de a obține funcția fiind destul de mari, chiar și în lipsa susținerii de către politicienii români pentru această funcție.
Potrivit informațiilor de pe site-ul Comisiei Europene, procurorul-șef european și procurorii europeni vor fi selectați de către un comitet de selecție. Cuvântul final îl vor avea Consiliul și Parlamentul European, de comun de acord. Procurorul-şef european poate ocupa un singur mandat de 7 ani.
Din comitetul de selecție vor face 12 persoane, 6 femei si 6 bărbați.
Toate aceste persoane trebuie să fie foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri naționali ai Eurojust, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de nivel înalt și avocați, se arată pe site-ul Comisiei Europene.
Membrii juriului sunt: Antonio Mura, procuror general la Curtea de Apel din Venetia, propus de Parlamentul European, Peter Frank, procurorul general al Germaniei, Ulrike Haberl- Schwarz - judecator austriac, Theodoros Ioannides - avocat cipriot, Saale Laos - judecator estonian, Jean-Claude Marin - procuror francez, Jan Mazak - fost judecator , Maria de los Angeles Garrido Lorenzo - procuror spaniol, Marin Mrcela - judecator croat, Vitor Manuel da Silva Caldeira - presedintele Curtii de Conturi din Portugalia, Martine Solovieff - procurorul general al Luxemburgului , Raija Toiviainen - procurorul general al Finlandei.
"Parchetul European va investiga infracțiuni care afectează bugetul UE, precum frauda, corupția, spălarea de bani și frauda transfrontalieră în materie de TVA. Misiunea Parchetului UE va fi combaterea fraudei împotriva finanțelor UE. Acesta va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10 000 EUR sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane EUR. Parchetul European va funcționa ca un birou unic pentru toate statele participante și nu va fi nevoit să se bazeze pe instrumentele tradiționale ale dreptului UE pentru cooperarea între autoritățile judiciare din diferite state membre.
El va pune în comun cunoștințele de specialitate și experiența și își va desfășura activitatea ca un organism unic pentru toate statele membre participante. Parchetul European va putea să acționeze rapid dincolo de granițele naționale, fără a fi nevoit să recurgă la lungile proceduri de cooperare judiciară. De asemenea, va permite aplicarea unei politici comune în materie de urmărire penală, punând astfel capăt abordării fragmentate cu care ne confruntăm în prezent", arata Comisia Europeana intr-o informare din august 2018.
Referitor la independenta structurii, se precizeaza ca:
"În primul rând, regulamentul prevede că personalul Parchetului European acționează în interesul Uniunii în ansamblul său și că nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio altă instituție. Astfel se garantează că instituțiile, organele, birourile sau agențiile Uniunii și statele membre respectă independența Parchetului European și nu încearcă să îl influențeze în exercitarea funcțiunilor sale.
În al doilea rând, Parchetul European va fi independent din punct de vedere structural, deoarece nu va fi integrat în altă instituție sau serviciu al UE.
În al treilea rând, numirea procurorului-șef european se va face în urma unui apel public la candidaturi, de către Parlamentul European și Consiliu. O comisie formată din foști membri ai Curții de Justiție, membri ai instanțelor supreme naționale, ai parchetelor naționale și/sau avocați reputați, va ajuta la elaborarea unei liste scurte de candidați. Mandatul este limitat la șapte ani fără posibilitate de prelungire, ceea ce garantează că acțiunile procurorului-șef european nu vor fi motivate de dorința de reînnoire a mandatului. Procurorul-șef european poate fi revocat din funcție numai printr-o decizie a Curții de Justiție, la cererea Parlamentului European, Consiliului sau Comisiei.
În al patrulea rând, în ceea ce îi privește pe procurorii delegați naționali desemnați să lucreze pentru Parchetul European, regulamentul prevede că aceștia vor fi total independenți de organele naționale de urmărire penală".
Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri:
"Nivelul strategic va fi compus din:un procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, si un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice
Nivelul operațional va cuprinde: procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale
Se preconizează că, după o etapă de demarare de trei ani, Parchetul European își va putea începe activitatea la sfârșitul anului 2020".
