Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Protocolul SRI-ÎCCJ, desecretizat. Cum explica preşedintele instanţei supreme actul de colaborare

qmagazine.ro
iulia cristina tarcea

Preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, explica, în urmă cu două luni, existenţa protocolului SRI-ÎCCJ-Parchetul General, menţionând la acel moment că actul a fost încheiat ca urmare a unei decizii CEDO din anul 2007, referitoare la încălcarea dreptului la viaţă privată după realizarea unor interceptări pe siguranţă naţională dispuse de procurori. Practic, acordul reglementa autorizarea interceptărilor.

"Decizia CEDO a fost pronunţată în 2007, după decizia CEDO care e obligatorie în dreptul intern, ar fi fost normală şi necesarea adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat şi competenţele unei instanţe de judecată. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în 2009, că după decizia CEDO nu a exista un cadru legal în baza căruia instanţele să dispună autorizarea înregistrării, iar nu parchetul. (..) Nu mai e aplicabil de la1 februarie 2014 pentru că prin leg 255/2013 care a intrat in vigoare odată cu noul cod penal s-a reglemetat procedura prin lege de acordare a autorizaţiei de interceptare de către ÎCCJ în cazul infracţiunilor pe siguranţă naţională", a declarant, în aprilie, Cristina Tarcea la Antena 3.

SRI a publicat, luni, protocolul încheiat între cele trei instituţii, iar potrivit documentului, părţile cooperează pentru: "a. Realizarea măsurilor ce vizează autorizarea desfăşurării unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată. b. Desfăşurarea altor activităţi circumscrise îndeplinirii responsabilităţilor ce revin părţilor, în conformitate cu prevederile legale ce le guvernează activitatea".

Practic, era vorba despre crearea unui sistem informatic sigur, prin care se transmiteau solicitările de emitere a mandatelor de siguranţă naţională, SRI asigurând pentru Parchetul General şi instanţa supremă a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare. De asemenea, SRI acorda asistenţa în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate şi folosite de cele două instituţii.

Unul dintre puncta se referă la corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată şi asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică, conform principiului "necesităţii de a cunoaşte".

Nu în ultimul rând.potrivit actului, se prevedea punerea la dispoziţie, pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor - a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie;

Elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe, comune, este o altă prevedere.

Referitor la responsabilităţile SRI, documentul prevede ca în situaţiile în care constată existenţa unor ameninţări la adresa securităţii naţionale sau a unor fapte de terrorism, S.R.I. solicită, în condiţiile legii, autorizarea desfăşurării unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului restrângerii drepturilor fundamentale.

Serviciul asigură, prin persoane anume desemnate, funcţionarea sistemului de operare şi a aplicaţiilor instalate în sistem la parametrii necesari realizării în bune condiţii a atribuţiilor specifice părţilor şi acordă sprijin tehnic de specialitate reprezentanţilor P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J. care asigură securitatea sistemului la nivelul celor două instituţii, potrivit actului,

Parchetul General avea atributul solicitării preşedintelui ÎCCJ eliberarea mandatului sau respingerea motivată a acestuia.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, "în conformitate cu prevederile ar.21 şi art.22 din Legea nr.535/2004, ca urmare a solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispune, după caz, eliberarea mandatului prin care autorizează efectuarea activităţilor propuse, sau respingerea cererii, atunci când o consideră nejustificată. (2) Încheierea de şedinţă şi mandatul sunt semnate de judecători anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronica", se arată în protocol.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.