Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cum încurcă fuziunea dintre PMP şi UNPR planurile PSD de guvernare

paginadepolitica.ro
dragnea basescu

Adevarul:

Calculele electorale arată că este tot mai dificil pentru PSD să revină la guvernare din toamnă, după ce UNPR s-a lăsat înghiţit de PMP. Potrivit sondajelor interne, PSD, împreună cu ALDE, nu vor reuşi să formeze o majoritate parlamentară fără sprijinul UDMR sau al altor partide mici.
În condiţiile în care niciunul dintre cele două partide mari – PSD sau PNL – nu vor obţine peste 50% la alegerile parlamentare, cea mai aprigă luptă se va da în toamnă între partidele mici, pentru trecerea pragului de 5%. În această cursă se înscriu PMP, ALDE, Uniunea Salvaţi România (USR) şi UDMR, partide de care va depinde alcătuirea noului Guvern.
Fuziunea dintre UNPR şi PMP creşte şansele noului partid format să treacă pragul parlamentar. În cazul acesta, partidul cel mai dezavantajat este PSD, care pierde voturile pe care UNPR, fostul său partener, le va obţine alături de PMP. „Traian Băsescu avea nevoie de a arăta că nu este singur, că în jurul domniei sale se poate adăuga ceva. Asta a fost miza. Se dă o bătălie pentru cine să fie partener pentru cel care va face în jur de 40% la toamnă. Sper să nu fie ca în alte dăţi şi alegerile să aibă ca miză doar cine este partenerul UDMR la guvernare“, a comentat vicepremierul Vasile Dâncu, de profesie sociolog.
În acest moment, PSD mai are drept aliat doar ALDE, care a anunţat deja că va merge singur la alegerile parlamentare. Cel mai probabil, PSD şi ALDE vor forma o alianţă post-electorală, dacă cel din urmă va intra în Parlament. Însă calculele politice ale PSD arată că cele două partide nu vor reuşi să strângă împreună 50% plus 1 pentru a forma Guvernul. Potrivit sondajelor, PSD se învârte în jurul unui scor de 40%, la care se adaugă 6 – 7% ai ALDE, luând în calcul marja de eroare de 3%. Variantele care rămân social-democraţilor sunt: USR, PMP şi UDMR.
Nicuşor Dan a anunţat deja că exclude din start orice formă de colaborare cu PSD. UDMR, prin vocea preşedintelui Kelemen Hunor, s-a arătat încântat de menţinerea lui Dacian Cioloş în funcţia de premier şi după alegerile parlamentare, dacă acesta va fi susţinut de un partid politic. Cu toate astea, UDMR a spus că partidul cu cele mai multe mandate va trebui să dea premierul. Chiar dacă UDMR se va alia PSD după alegeri, majoritatea formată din PSD-ALDE-UDMR va fi una fragilă, dacă va reuşi să se contureze. Mai rămâne varianta în care Liviu Dragnea va trebui să negocieze cu Traian Băsescu formarea noului Guvern. Liderul PMP a spus, în mai multe rânduri, că partidul său nu se va alia cu PSD...
PSD pierde controlul parlamentar
Fuziunea dintre PMP şi UNPR răstoarnă şi majoritatea parlamentară pe care se baza PSD în actualul Legislativ. UNPR are în prezent 24 de deputaţi,la care se adaugă cei 10 ai PMP. Cei 34 de parlamentari vor avea un cuvânt de spus în conturarea majorităţii parlamentare, în ultima sesiune parlamentară din toamnă, în funcţie de poziţionarea UDMR şi a neafiliaţilor.
La Senat, grupul parlamentar al PSD numără 63 de senatori, după demisiile celor care au câştigat alegerile locale din 5 iunie, în timp ce liberalii au 52 de senatori, potrivit unei statistici realizate de news.ro. Social-democraţii sunt aliaţi cu cei din grupul liberal-conservator, care numără 14 membri, astfel că majoritatea ar fi asigurată în toamnă de un număr de 77 de senatori din ambele grupuri.
Senatorii progresişti, care nu mai au grup parlamentar, activează în grupul independenţilor, care numără 20 de membri. În cazul în care toţi ar vota alături de liberali, PNL s-ar baza pe sprijinul a 72 de senatori. În acest context, grupul parlamentar UDMR, care numără 7 senatori, ar putea fi decisiv în ecuaţia majorităţii parlamentare din această Cameră a Parlamentului.

Ziarul Financiar:

În 2013, când Slovenia a trebuit să-şi salveze băncile bolnave, se spunea că această ţară va aduce următoarea criză pentru UE. Între timp a trecut Grexitul, a venit Brexitul, iar Slovenia, o ţară cu doar două milioane de locuitori, reintră în forţă pe scena mare europeană, de data aceasta printr-un scandal de proporţii şi un conflict direct al procurorilor cu puternica instituţie condusă de Mario Draghi, Banca Centrală Europeană.
Procurorii investighează rolul băncii centrale slovene în salvarea băncilor într-un caz în care sunt implicate şi subsidiarele locale ale firmelor de audit Deloitte şi Ernst & Young. În plin scandal, ministrul sloven de finanţe Dusan Mramor a demisionat în mod neaşteptat, citând motive „în întregime personale”. S-a zvonit că şi guvernatorul băncii centrale, Bostjan Jazbec, investigat şi el după acuzaţii de abuz în serviciu, ar vrea să demisioneze, fapt infirmat de acesta.
În 2013, Nova Ljubljanska Banka şi alte bănci deţinute de statul sloven au împins ţara în pragul unui bailout internaţional. Guvernul şi banca centrală au cheltuit 3,2 miliarde de euro pentru salva băncile, un preţ mare pentru o economie de 35 de miliarde de euro. Anterior băncile primiseră un ajutor de stat. Bailoutul a aruncat în aer deficitul bugetar la 15% din PIB şi a adus pierderi totale celor care au investit în acţiunile şi obligaţiunile băncilor salvate. Au înregistrat pierderi inclusiv investitorii de retail, potrivit Vzmd Newswire. Deţinătorii unor obligaţiuni subordonate de câteva sute de milioane de euro anulate au atacat banca centrală şi băncile la Curtea de Justiţie a UE de la Luxemburg, care se va pronunţa pe 20 iulie. Ei spun că activele lor au fost clasificate fraudulos ca datorii toxice pentru ca băncile să nu aibă nicio responsabilitate pentru ele. Între timp, procurorii sloveni inves­ti­ghează condiţiile în care s-a afectuat anularea obligaţiunilor. Săptă­mâna trecută, câteva zeci de poliţişti au percheziţionat sediul băncii centrale a Sloveniei, ridicând docu­mente şi computere – inclusiv pe cel al gu­ver­­natorului – şi interogând anga­jaţi. Pro­curorul general Zvonko Fiser a explicat că ancheta este efectuată conform legii, iar biroul procu­rorului a anunţat că acţiunea a fost necesară deoarece Banca Slo­veniei nu a prezentat toate docu­mentele cerute, potrivit agenţiei STA. De asemenea, poliţia a spus că are „motive bine întemeiate” să suspecteze ca anumite entităţi legale au abuzat de puterea lor în evaluarea capitalului uneia dintre băncile salvate de stat, că entităţi precum Banca Sloveniei „nu sunt protejate de investigaţiile” care preced procesele şi că suspecţii nu au acţionat în numele UE, ci ca oficiali ai instituţiilor slovene.
Preşedintele BCE Mario Draghi a intervenit în caz atenţionând autorităţile slovene, printr-o scri­soa­re, că au confiscat echipament care conţine infor­maţii aparţinând BCE şi care sunt protejate de legislaţia UE. Slovenia este membră a zonei eu­ro, iar guvernatorul Jazbec face parte din consiliul BCE.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.