Îmbătrânirea este un proces complex, iar diferențele dintre cei care trăiesc mai mult și cei care se confruntă cu boli cronice la o vârstă mai tânără sunt influențate de o serie de factori. Dr. Gabriel Prada, expert în geriatrie și unul dintre coordonatorii proiectului „Harta Longevității în România”, explică în detaliu ce face diferența dintre o viață scurtă și una lungă și sănătoasă.
„Există o serie de factori de mediu care pot favoriza prelungirea vieții, dar nu doar atât. În etapa următoare a acestui studiu, se va face o evaluare mai detaliată pentru a urmări o serie de biomarkeri legați de îmbătrânire, de patologia persoanelor respective, de stilul de viață și de alimentație,” a declarat Dr. Prada într-un interviu recent.
Studiul încearcă să ofere o perspectivă holistică asupra îmbătrânirii, nu doar prin analiza zonelor geografice cu longevitate ridicată, ci și prin identificarea factorilor care influențează direct sănătatea pe termen lung. Comparând zonele albastre internaționale, precum Okinawa (Japonia), Sardinia (Italia) sau Icaria (Grecia), cu regiunile din România cu o proporție ridicată de persoane care depășesc 85 de ani, reiese clar importanța mediului și a stilului de viață.
„S-a observat că niște factori foarte importanți țin de desfășurarea unei activități fizice constante. De exemplu, acolo oamenii lucrau în grădină, alimentația lor era bogată în fructe și legume proaspete, și aveau o perspectivă optimistă asupra vieții,” explică Prada.
Pe lângă activitatea fizică și alimentația sănătoasă, Dr. Prada atrage atenția asupra rolului comunității: „Integrarea într-o comunitate este esențială pentru ființa umană. Restrângerea activităților favorizează depresia, care are implicații asupra afecțiunilor cardiovasculare și asupra prevalenței tulburărilor cognitive.”
În România, zone precum Delta Dunării și Vrancea au fost cunoscute de mult timp pentru longevitatea locuitorilor lor. Proiectul „Harta Longevității în România”, derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, își propune să exploreze în detaliu factorii care contribuie la această longevitate, cum ar fi stilul de viață, alimentația, și mediul înconjurător. Cercetătorii au început analiza într-o serie de comunități longevive, pentru a identifica biomarkerii și factorii comportamentali care contribuie la îmbătrânirea sănătoasă.
În etapa calitativă a cercetării, specialiștii evaluează și factorii genetici. „Este foarte interesant că factorul genetic în aceste zone disparate contribuie doar în proporție de 30% la longevitate,” menționează Prada, reflectând asupra importanței mediului și a comportamentului individual în îmbătrânirea sănătoasă.
Cercetările realizate în județul Vâlcea subliniază că factorii socio-culturali, împreună cu biomarkerii biologici, au un rol esențial în prelungirea vieții. Proiectul de cercetare„Harta Longevității în România” al Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României își propune să dezvolte politici publice care să sprijine îmbătrânirea activă și sănătoasă. Rezultatele vor fi făcute publice pe 9 octombrie 2024, la Academia Română.
Comentează