Premium
Adevarul:
În toate cazurile, cei implicaţi vorbesc de rolul vital pe care îl au miniştrii Justiţiei, sau membrii Comisiilor Juridice din Parlament.
Cazul I: Amnistia şi graţierea
Cel mai cunoscut caz este, fără îndoială, cel în care fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, discuta cu colegul său de partid,fostul senator Dan Şova, abrogarea unor articole din Codul Penal şi Legea Amnistiei. Modificări vizate: abuzul în serviciu să nu mai fie incriminat şi nici folosirea influenţei de partid în scopul obţinerii de foloase necuvenite. „Boss, deci, automat, suntem beliţi”, spunea Hrebenciuc, despre unul din articolele problemă.
În schimbul promovării în Parlament, Şova a acceptat promisiunea lui Viorel Hrebenciuc că îl va sprijini, în 2015, să obţină funcţia de preşedinte al PSD, în dauna contracandidaţilor Liviu Dragnea şi Valeriu Zgonea. Acuzaţiile DNA: trafic de influenţă. Cazul este încă la procurori iar cei doi, Şova şi Hrebenciuc, sunt trimişi în judecată în alte dosare de corupţie.
„Nu o să putem să abrogăm abuzul în serviciu”
Una din infracţiunile de care discutau Hrebenciuc şi Şova era chiar cea de abuz în serviciu, infracţiune care suferă modificări majore în cazul Ordonanţei prin care este modificat Codul Penal (...)
Cazul II: Proiectul în Parlament
Cel mai cunoscut caz este cel al fostului deputat PNL, Mihail Vlasov, fost şef al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, cel care i-a solicitat, în 2013, unui membru al Parlamentului României (deputat) să îi susţină interesele prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”.
Miza lui Vlasov era ca CCIR să preia controlul asupra Registrului Comerţului, care este în subordinea Ministerului Justiţiei. Pe 25 noiemebrie 2016, Vlasov a fost condamnat definitiv în acet caz la 2 ani de închisoare cu executare, după ce, iniţial, Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat.
Vlasov a depus o muncă asiduă pentru influenţarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării şi susţinerii respectivei iniţiative legislative. În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer). De asemenea, Vlasov a iniţiat o campanie pentru obţinerea sprijinului politic în vederea adoptării proiectului normativ privind registratorul comercial.
Vlasov l-a delegat pe Iordache
În a doua jumătate a lunii februarie 2013, după finalizarea textului, Vlasov i-a înmânat actualului ministru al Justiţiei, Florin Iordache, care era deputat, membru al Comisiei Juridică, proiectul legislativ privind registratorul comercial, iar acesta din urmă s-a ocupat de identificarea unor parlamentari care să susţină respectiva iniţiativă legislativă din dispoziţia preşedintelui CCIR. Vlasov l-a contactat pe Iordache căruia i-a solicitat ca propunerea legislativă să fie semnată într-o anumită ordine (...)
Cazul III: HG cu dedicaţie
Un alt caz este al fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu (PNL), acuzat de abuz în serviciu după ce a avizat un proiect de hotărâre de guvern (HG) cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că acest demers este ilegal. Proiectul HG-ului fusese iniţiat de fostul minsitru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy (UDMR), şi privea trecerea unui imobil, aflat pe Calea Victoriei din Bucureşti, din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a societăţii Imopost Developments, la care acţionar era şi Poşta Română.
Pe 24 ianuarie 2014, Curtea Supremă i-a condamnat pe cei implicaţi în acest caz la sentinţe cu suspendare: Zsolt Nagy – 4 ani cu suspendare, Tudor Chiuariu – 3 ani şi 6 luni de închisoare, iar fostul şef al Poştei Române, Dan Toader- 4 ani.
Digi24:
Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea codurilor penale, care a scos în stradă sute de mii de români, a dat timpul înapoi, spun manifestanţi citaţi de agenţia Reuters, într-o analiză.
Când un incendiu a distrus clubul Colectiv din Bucureşti, în 2015, victimele au fost duse de urgenţă la spitalul Floreasca: însă unitatea pentru arşi nou-construită, de milioane de euro, nu funcţiona şi nu putea ajuta pe nimeni. În cele din urmă 64 de oameni au murit, iar Guvernul social-democrat a fost doborât după câteva zile de furia populară pentru că nu a impus respectarea normelor antiincendiu, o problem pusă pe seama corupţiei endemice şi a neglijenţei, amintesc jurnaliştii.
Frâiele Guvernului au fost predate temporar unei echipe de tehnocraţi, iar procurorii speciali anticorupţie din România şi-au îndreptat privirea asupra unităţii de arşi.
Nu avea personal specializat şi fusese lăsată nefolosită. Însă procurorii cred că cineva a avut de câştigat de pe urma proiectului scump, iar aceia nu au fost oamenii răniţi la Colectiv, scrie agenţia.
Practicile de achiziţie corupte înfloresc în sectorul public din România, în special în spitale, iar procurorii avertizează că situaţia se va înrăutăţi în urma ordonanţei de urgenţă pe care social-democraţii – aleşi la guvernare în decembrie – au adoptat-o pe 1 februarie, explică Reuters.
Măsura a declanşat cele mai ample manifestaţii după căderea lui Nicolae Ceaşescu, în 1989, în timpul căruia darea de mită era un mod de viaţă, comentează agenţia internaţională.
Ziarul Financiar:
La o săptămână de la conferinţa anuală a Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) , în care Brent Valmar, vicepreşedintele asociaţiei declara ca programul Rabla trebuie oprit, Automobile Dacia şi Renault Commercial Roumanie anunţă oficial că ies din APIA. Pentru prima dată, în cadrul conferinţei, nici Dacia şi nici Ford România nu au trimis niciun reprezentant, nici măcar la nivel de PR.
În vara anului 2011 Mercedes-Benz România a decis să nu mai comunice către APIA date cu privire la vânzările sale de autovehicule, decizia de a nu mai comunica cifre cu privire la vânzări fiind luată la nivel global. Pe de altă parte, Mercedes-Benz România este în continuare membru APIA.
În ultimii ani Dacia şi Renault au susţinut puternic programul de reînnoire a parcului auto, unde cele două mărci înregistrează volume importante, în timp ce mai mulţi importatori s-au poziţionat în favoarea opririi programului. Explicaţia pentru care importatorii nu susţin Rabla este că programul nu a avut niciodată o dată exactă de începere. Mai mult, Rabla generează vânzări mari într-un timp scurt, motiv pentru care dealerii trebuie să aibă aceste maşini pe stoc pentru a profita de program. Cum maşinile de pe stoc sunt finanţate de bancă, de cele mai multe ori, păstrarea acestora luni la rând (deseori programul era anunţat pentru februarie-martie-aprilie, dar începea de cele mai multe ori în mai sau iunie) genera costuri suplimentare mari pe care un dealer sau un importator mai mic nu le putea susţine. Având uzina în spate, Dacia putea livra oricând şi rapid de pe stoc maşinile necesare. Mai mult, la nivel de piaţă, vânzările către persoane fizice s-au polarizat către lunile cu Rabla, iar modul în care Ministerul Mediului suplimenta tichetele influenţa direct piaţa auto.
Evenimentul Zilei:
Președintele Statelor Unite s-a trezit părăsit de elemente majore din establishment, cu precădere din Departamentul de Stat, acolo unde zona tehnică responsabilă de imigrație și refugiați știau că trebuie să aplice politica de migrațiune și au plecat înainte să fie lansat programul. La fel, responsabilul agenției pentru imigrare, cel care a refuzat să aplice ordinul de expulzare al cetățenilor din cele șapte state musulmane repudiate, a plecat. Au mai căzut capetele Secretarului pe Justiție (care oricum trebuia să plece, făcând parte din fosta admnistrație, dar nu intempestiv) și procurorului general.
În plan extern, activismul noului lider de la Casa Albă s-a tradus în noi excese și gesturi extreme, care au generat nemulțumirea pe toată linia a liderilor lumii. Mai întâi, premierul nipon Shinzo Abe s-a trezit cu situația ciudată în care a avut o discuție cu președintele american legat de Parteneriatul Trans Pacific, Acordul de liber schimb numit TPP, înainte de preluarea formală a mandatului, iar acum trebuie să revină în vizită oficială și să reia tema după ce Donald Trump a retras SUA din prima zi a mandatului din acest acord. Președintele Mexicului a fost în situația de a schimba sms-uri și declarații în contradictoriu cu Donald Trump legate de zid și plata zidului, cearta încheindu-se cu anularea vizitei președintelui mexican la Washington. Conflictul s-a închis după ce cei doi șefi de state vecine au convenit să nu mai transmită public mesaje pe aceste teme.
În fine, ultima ispravă, miercuri, președintele SUA i-a închis telefonul în nas după 25 de minute Premierului Australiei, declarând că a avut cea mai neplăcută conversație, atunci când a venit vorba despre un angajament ca SUA să preia 1250 migranți ajunși în Australia. Din convorbirea de o oră a liderilor celor doi aliați din cercul intern al parteneriatelor SUA, cei 5 anglo- americani, Australia a rămas, de asemenea, angajată în TPP-Parteneriatul comercial Transpacific, iar grupul celor 12 state caută un alt partener, China sau Indonezia, deși Japonia insistă să fie păstrat locul SUA.
Acest comportament tipic al lui Trump și caracteristic fostului reality- show The Aprentice-Ucenicul, nu mai merge la nivel internațional. Mai mult, la nivel intern Donald Trump nu are încă administrația completă, ba nu avea nici Secretar de Stat trecut prin Congres pentru a-l sprijini în activitatea sa de relaționare externă. Dealtfel, întreaga administrație este azi în spațiul dintre nominalizare, votul Congresului și respectiv preluarea mandatului, fapt ce îi face pe cei în cauză mai puțin cunoscători și mai puțin capabili să-l sprijine, fie și numai informal, pe președinte. Peste toate, noua administrație amenință să mute întreaga decizie la Casa Albă, la nivelul consilierilor, și doar afacerile curente să rămână la departamente. În rest nivelul strategic este centralizat la nivelul lui Trump.
