Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cum vrea 'profesorul' Klaus Iohannis să reformeze educația. Care sunt propunerile președintelui

Inquam Photos / George Călin
Inquam Klaus Iohannis România Educată

Proiectul "România Educată" iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis prevede două scenarii pentru sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de învăţământ, informează Agerpres.

Astfel, în ceea ce priveşte educaţia timpurie, cele două scenarii au un concept similar, axat pe dezvoltarea de competenţe specifice vârstei.

Pentru învăţământul primar şi secundar inferior, cel dintâi scenariu prevede un ciclu primar şi secundar de patru ani, alături de un an pregătitor. Evaluarea finală se va face în baza unui examen, a mediei la clasă şi a mediei tezelor unice standardizate.

Scenariul al doilea prevede o durată a educaţiei primare de şase ani şi una a educaţiei secundare inferioare de trei ani. În educaţia primară nu se vor acorda note sau calificative. Se va păstra portofoliul educaţional. Tranziţia ar urma să se facă prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier şi al unui interviu sau al unor probe specifice învăţământului tehnologic şi profesional.

Citește și: Sondaj IMAS prezentat de Rareș Bogdan: PSD și PNL sunt apropiate, urmate de USR și ALDE

Pentru învăţământul secundar superior, scenariul 1 prevede o durată de patru ani. Absolvenţii clasei a XI-a, ruta profesională, ar urma să finalizeze un program de pregătire adiţională pentru a putea susţine bacalaureatul teoretic. Vor exista două tipuri de bacalaureat - teoretic şi aplicat. Bacalaureatul aplicat ar urma să permite accesul pe o rută de învăţământ terţiar profesional.

Scenariul al doilea prevede o durată a învăţământului secundar superior de trei ani, indiferent de forma de învăţământ aleasă (teoretică, profesională, vocaţională). Educaţia profesională ar urma să aibă o pondere practică de 50%. Testul de finalizare a studiilor va fi standardizat şi transdisciplinar, dar cu accent pe conţinutul profilului. Elevii vor putea alege trei probe, în funcţie de opţiunile lor de studii universitare. Va fi recunoscut şi bacalaureatul internaţional.

În ceea ce priveşte învăţământul terţiar, primul scenariu prevede o rută de licenţă profesională compusă din educaţia oferită în colegiile universitare şi un an de educaţie suplimentară folosit pentru susţinerea licenţei.

Conform scenariului al doilea, ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat vor putea fi accesate de toţi absolvenţii examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată.

De asemenea, strategia prevede 12 deziderate pentru "România educată", la orizontul 2030. Potrivit acestora, sistemul de educaţie trebuie să asigure în permanenţă condiţiile ca elevii şi studenţii să-şi dezvolte propriul potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, dar şi în domenii aflate în aria lor de interes. De aceea, consilierea şcolară, serviciile educaţionale de sprijin de tipul "Şcoala după şcoală", portofoliul educaţional şi materiile opţionale vor trebui să capete o importanţă mult mai mare în formarea, evaluarea şi definirea parcursului şcolar/universitar.

Se menţionează că oportunităţile de înscriere a copiilor într-o formă de educaţie timpurie, atât pentru nivelul antepreşcolar, cât şi pentru cel preşcolar, sunt esenţiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a comunităţilor. Potrivit aceleiaşi surse, copiii şi tinerii trebuie sprijiniţi pentru a putea finaliza învăţământul secundar superior, fie pentru a urma un traseu de învăţământ terţiar, fie pentru a obţine o calificare pentru integrarea lor ulterioară pe piaţa muncii şi în societate.

Citește și: ÎNFIORĂTOR O jurnalistă însărcinată, un pompier, o polițistă și fiica de 17 ani sunt victimele angajatului MAPN care a aruncat în aer casa - VIDEO

"Pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situaţiilor de risc, dar şi de instrumente flexibile pentru corectarea acestora. În scopul atingerii acestor deziderate, se asigură o infrastructură adecvată şi suficientă, care să respecte cel puţin un set minimal de standarde (care includ nu doar caracteristicile spaţiului interior, ci şi ale spaţiului exterior, dotările, personalul etc). Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul ante-preşcolar până la cel universitar, coerent şi adecvat profilului divers al copiilor şi specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educaţie. Este esenţială asigurarea personalului didactic format astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunităţi şi situaţii, pentru a răspunde adecvat unei mari diversităţi de elevi/studenţi" prevede documentul.

Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, trebuie să fie absolvenţi de studii universitare. Formarea iniţială a tuturor cadrelor didactice trebuie să includă etape de mentorat, o perioadă de practică de minimum şase luni şi un proces riguros de selecţie. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuţia/ ajutorul unor specialişti (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) şi au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor acestora şi ale comunităţii educaţionale.

"Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, cadrele didactice cu performanţe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carenţe în activitate sunt ajutate şi trec printr-o etapă intermediară de sprijin didactic pentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este cazul, soluţii individuale, onorabile, de reorientare profesională sau ieşire din sistem", reiese din strategie.

Citește și: Jurnalistă cunoscută, premiată de Ambasada SUA, înfrângere la CEDO: Condamnarea pentru defăimarea unui judecător a fost corectă

Documentul prevede că formarea fiecărui elev şi student este esenţială pentru viitorul României iar pentru aceasta trebuie să existe un grad suficient de autonomie instituţională în gestiunea resurselor, în funcţie de nevoile beneficiarilor şi de tipul comunităţii deservite, dar bazat pe standarde minime de calitate şi garantarea unor trasee educaţionale personalizate şi flexibile. Suplimentar, trebuie să existe programe naţionale de sprijin pentru elevii şi studenţii din medii dezavantajate iar şcolile care deservesc preponderent comunităţi sărace să aibă acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal suport şi activităţi de implicare a comunităţii în viaţa şcolii.

Conform viziunii, tinerii beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a materiilor, activităţile extracurriculare şi alte forme de educaţie complementare utile. În urma consilierii, aceştia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaţionale, profesionale sau teoretice, în funcţie de domeniul spre care au înclinaţie.

Potrivit strategiei, România participă la programele europene de mobilitate cu o pondere din totalul beneficiarilor proporţională cu greutatea sa demografică în cadrul Uniunii Europene. În acest sens sunt atinse ţintele minime de mobilitate presetate: de 20% pentru licenţă şi masterat şi de 90% pentru studiile doctorale. Simultan, cel puţin 5% din programele de studiu sunt derulate în comun cu alte universităţi europene sau internaţionale. De asemenea, entităţile de educaţie şi cercetare româneşti accesează minimum 4% din totalul alocării de fonduri europene pentru întărirea cooperării universitare şi în domeniul cercetării.

"Elevii au capacitatea de a înţelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educaţiei secundare. Absolvenţii acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta şi de a selecta informaţiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii şi Comunicării (TIC)", este un alt deziderat prevăzut în strategie.

Citește și: România UMILEȘTE Norvegia: La pauză, tricolorele au 6 goluri avantaj, la Europeanul de handbal

De asemenea, întreg parcursul educaţional trebuie să aibă la bază dezvoltarea gândirii critice şi creativităţii fiecărui copil.

"Etica şi integritatea sunt valori care se cultivă şi respectă pe tot parcursul educaţional, existând regulamente clare care prevăd consecinţele nerespectării acestor valori pentru toţi cei implicaţi. (...) Implicarea părinţilor, a asociaţiilor de elevi, a sindicatelor şi a sectorului privat în deciziile şcolilor este o caracteristică naturală a sistemului iar în învăţământul terţiar normalitatea este reprezentată de implicarea studenţilor ca parteneri egali în toate procesele decizionale, alături de angajatori şi reprezentanţi ai societăţii în ansamblu", prevede aceeaşi sursă.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.