Curtea Constituţională a Germaniei a anunţat marţi că a respins o cerere de interzicere a formaţiunii neonaziste Partidul Naţional-Democrat (Nationaldemokratische Partei Deutschlands, NPD), înaintată de cele 16 landuri, într-un context de pierdere a influenţei acestei mişcări şi de ascensiune a dreptei populiste antiimigraţie, transmit AFP, DPA şi Reuters, potrivit agerpres.
'Cererile reclamantului au fost respinse (...) În unanimitate, Camera a doua (a Curţii) a apreciat că, deşi NPD are cu certitudine obiective neconstituţionale, nu există elemente concrete substanţiale care să dea de înţeles că acţiunea (partidului) ar putea fi încoronată de succes', a declarat preşedintele Curţii de la Karlsruhe, Andreas Vosskuhle, potrivit AFP.
Citeşte şi: China ÎNĂSPREŞTE drastic cerinţele de loialitate faţă de Partidul Comunist
Cele 16 landuri germane, reprezentate în Bundesrat, au înaintat o cerere de interzicere a NPD, formaţiune descrisă în 2013 de serviciile secrete ca 'rasistă, antisemită şi revizionistă'.
Într-un document de 270 de pagini, se făcea referire la proximitatea intelectuală între NPD şi partidul nazist NSDAP (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei), vizibilă mai ales în raportarea sa la străini şi în antisemitismul său.
Totodată, landurile acuzau NPD că întreţine 'o atmosferă de teroare' în estul Germaniei, unde este implantat mai puternic.
'Întrucât NPD, prin obiectivele şi comportamentul membrilor săi, vrea să destabilizeze şi să răstoarne ordinea liberal-democratică, intenţionând să facă acest lucru în mod agresiv şi combativ prin activităţile sale politice, el este (...) anticonstituţional', argumenta Bundesratul în cererea sa.
Conform legii fundamentale germane, reclamanţii trebuie să dovedească faptul că ideologia unui partid este 'combativă şi agresivă' şi prezintă o ameninţare activă pentru ordinea democratică a ţării.
Interzicerea de partide politice constituie un subiect sensibil în Germania, unde se menţine încă vie amintirea reprimării disidenţilor sub regimurile nazist şi comunist. Numai două partide au fost interzise în Germania după 1945: SRP, un moştenitor al partidului nazist, în 1952, apoi Partidul Comunist German (KPD), în 1956.
Citeşte şi: Scandal de SPIONAJ. SUA au încercat să-l recruteze pe numărul doi al Ambasadei Rusiei
Ideea interzicerii NPD, creat în 1964 mai ales de foşti membri ai partidului nazist, a reapărut după descoperirea în 2011 a organizaţiei Clandestinitatea Naţional-Socialistă (NSU), ai cărei membri, apropiaţi de NPD, sunt acuzaţi de asasinarea a zece persoane, majoritatea de origine turcă, între 2000 şi 2006.
Guvernul condus de Angela Merkel a renunţat să se alăture cererii înaintate de Bundesrat, deşi consideră NPD 'antidemocratic, xenofob, antisemit şi contrar Constituţiei', după ce o tentativă precedentă de interzicere a partidului în 2003 a eşuat, transformându-se într-un eşec pentru coaliţia SPD/Verzi aflată atunci la putere.
Curtea Constituţională a estimat în 2003 că nu poate lua o decizie atât timp cât informatori ai serviciului de informaţii interne (Bundesamt für Verfassungsschutz) se aflau în rândurile conducerii NPD. Judecătorii au considerat atunci că exista un risc prea mare ca aceşti informatori să fi acţionat ca agenţi provocatori şi să fi determinat NPD să încalce Constituţia.
Citeşte şi: Cel mai mare oraş olandez a rămas în beznă. Amsterdamul, PARALIZAT de o pană de curent
Deşi riscantă procedural, interzicerea NPD este totuşi justificată politic, au considerat unii jurişti şi asociaţii de luptă împotriva extremiştilor de dreapta.
Unii oponenţi ai interdicţiei au argumentat însă că o asemenea procedură ar fi devenit caducă, dat fiind că situaţia politică din Germania s-a modificat, prin apariţia mişcării islamofobe Pegida şi susţinerea tot mai mare de care se bucură partidul populist Alternativa pentru Germania (Alternativa für Deutschland, AfD), în contextul sosirii unui aflux de 1 milion de migranţi în 2015.
Comentează