DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Curtea de Conturi - În domeniul sănătăţii nu au existat erori grave, cu excepţia modului de achiziţie defectuos al UNIFARM

Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă, care precizează că, în majoritatea cazurilor, modul de utilizare şi administrare a resurselor şi fondurilor publice pentru prevenirea şi combaterea pandemiei COVID-19 a fost în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative, însă au existat unele "deficienţe sistemice şi abateri", notează Agerpres.

Raportul menţionează, la evaluarea impactului financiar la data de 20 iulie, prejudicii de 38.377.000 lei şi abateri financiar-contabile de 659.070.000 lei.

Raportul a identificat "o serie de erori, nereguli şi deficienţe de management la Compania Naţională UNIFARM SA, precizând şi că procesul legislativ specific stării de urgenţă a avut unele lacune care s-au înlăturat "din mers".

"Prezentul Raport îşi propune să prezinte Parlamentului, cetăţenilor şi altor factori interesaţi modul de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgenţă, constatările Curţii de Conturi, precum şi concluziile şi propunerile ce derivă din acestea, în conformitate cu mandatul primit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/16.04.2020, emisă în contextul încuviinţării măsurii privind prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României", se arată în raportul special "Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă".

Potrivit raportului, Curtea de Conturi a realizat, în total, 949 de misiuni de control, dintre acestea, 66 de misiuni la nivel central au fost realizate de 9 departamente de specialitate. Cele 42 de camere de conturi au efectuat, la rândul lor, 218 misiuni la entităţi aparţinând administraţiei publice centrale şi alte 665 de misiuni la entităţi aparţinând administraţiei publice locale.

Controalele s-au desfăşurat la 412 ordonatori principali de credite, 55 de ordonatori secundari de credite, 454 de ordonatori terţiari de credite, 8 companii naţionale, 9 societăţi naţionale, 8 societăţi comerciale, inclusiv cele de interes local, o regie autonomă, precum şi la alte entităţi.

Evaluarea impactului financiar la data de 20 iulie a relevat: venituri suplimentare de 647.000 lei, prejudicii de 38.377.000 lei şi abateri financiar contabile de 659.070.000 lei, se arată în raport, precizându-se că au fost identificate 825 de cazuri de abateri, nereguli sau erori - cea mai mare parte dintre acestea fiind la calitatea gestiunii economico-financiare. Un număr de 243 de cazuri au fost generatoare de prejudicii.

Raportul mai menţionează că pentru implementarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea pandemiei, precum şi pentru gestionarea stării de urgenţă au fost alocate 5.051.218.000 lei, cea mai importantă alocare fiind pentru plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 3.692.204.000 lei (73,09%), urmate de indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut, 662.824.000 lei (13,12%). La aceste surse de finanţare a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă şi donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice din administraţia publică centrală pe parcursul stării de urgenţă, în sumă totală de 55.179.000 lei, la care se adaugă 159.570.000 lei reprezentând donaţii şi sponsorizări primite la nivelul administraţiei publice locale.

De asemenea, angajamentele legale în perioada stării de urgenţă dedicate achiziţiilor publice au fost în sumă de 1.026.229.000 lei, ponderea cea mai mare a cheltuielilor fiind cu echipamente medicale, produse farmaceutice şi produse de îngrijire personală (43%).

Potrivit raportului, în urma verificărilor în domeniul achiziţiilor publice, Curtea de Conturi a concluzionat că nu s-au realizat integral şi la termenele solicitate stocurile necesare de produse medicale, ca urmare a acceptării clauzei de "forţă majoră" care a avut ca efect prorogarea termenelor de livrare, a faptului că livrarea efectivă a produselor contractate s-a realizat, în unele cazuri, spre finalul stării de urgenţă.

Curtea de Conturi a mai precizat că, în aplicarea prevederilor legii achiziţiilor publice, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) nu a implementat un tratament unitar tuturor operatorilor economici care au participat la procedurile de atribuire a acordurilor-cadru în perioada stării de urgenţă, ceea ce a condus la nerespectarea, în toate cazurile, a principiilor tratamentului egal şi al nediscriminării. Consecinţele acestui mod de lucru s-au resimţit în derularea ulterioară a contractelor subsecvente, la nivelul IGSU, când au existat întârzieri în livrarea cantităţilor asumate de furnizori (măşti, combinezoane), prin invocarea clauzei de forţă majoră sau produse nelivrate până la termenul limită (ventilatoare, izolete), fără a se stabili şi încasa penalităţi de întârziere.

Curtea de Conturi a mai apreciat că managementul din cadrul entităţilor din sistemul de sănătate a dat dovadă de prudenţă în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor din bugetele pe care le gestionează, cu încadrarea în limitele creditelor bugetare aprobate.

Controlul Curţii a vizat şi Compania Naţională UNIFARM SA, constatând "o serie de erori, nereguli şi deficienţe de management, ce au avut drept consecinţă realizarea parţială a atribuţiilor sale, întrucât nu a asigurat corespunzător şi urgent reţeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei".

"În concluzie, s-a constatat că, achiziţionând de la intermediari şi nu de la producători interni sau producători/furnizori externi, aceste echipamente/materiale sanitare au fost contractate de către CN UNIFARM SA la preţuri supraestimate, fără toate aprobările necesare, fapt ce a determinat efectuarea de către Companie a unor plăţi nejustificate în valoare de 175.274.000 lei", se mai precizează în raport.

De asemenea, Curtea de Conturi a precizat în raport că au existat neconcordanţe şi nereguli în documentele întocmite aferente contractelor de furnizare medicamente şi materiale sanitare specifice combaterii pandemiei cu coronavirus încheiate de CN UNIFARM SA cu Ministerul Sănătăţii.

"Concluzia care se desprinde din cele prezentate este că resursele financiare ale CN UNIFARM SA, care constau în credite contractate special pentru starea de urgenţă, în vederea achiziţionării de produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus, au fost gestionate defectuos, atât prin efectuarea unor achiziţii de echipamente şi materiale sanitare de la firme intermediare, la preţuri supraestimate, cât şi prin efectuarea de plăţi în avans. Compania nu a asigurat corespunzător şi urgent reţeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus", se arată în raport.

Curtea de Conturi consideră că, în urma acţiunii de control în domeniul sănătăţii, se poate constata că, având în vedere contextul în care s-au derulat operaţiunile, nu au existat erori grave, cu excepţia modului de achiziţie defectuos practicat de CN UNIFARM SA, inexistenţa stocurilor de rezervă medicală care a determinat achiziţii la preţuri necompetitive, iar procesul legislativ specific stării de urgenţă a avut unele lacune care s-au înlăturat "din mers".

Raportul mai precizează că plăţile reprezentând indemnizaţii acordate angajatorilor, precum şi indemnizaţii aferente părinţilor au fost în sumă de 3.050.156.000 lei, fiind identificate prejudicii totale de 1.633.000 lei, care provin din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată şi reprezintă circa 0,05% din totalul plăţilor.

Printre concluziile generale ale Curţii de Conturi se află aceea potrivit căreia "Guvernul României a acţionat rapid şi a luat, din timp, măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului, astfel că declararea stării de urgenţă a făcut ca numărul de cazuri în România să fie, pe perioada restricţiilor, unul destul de scăzut, comparativ cu alte state europene (Italia, Spania, Marea Britanie), iar sistemul de sănătate să facă faţă îmbolnăvirilor".

De asemenea, raportul a vizat controale şi la nivelul unităţilor aparţinând administraţiei publice locale, inclusiv a instituţiilor subordinea acestora, menţionându-se că, pe perioada stării de urgenţă, au fost utilizate resurse pentru prevenirea şi combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2 în valoare totală de 1.523.679.000 lei.

"În urma efectuării misiunii "Controlul modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgenţă", concluzia generală este că, în majoritatea cazurilor, modul de utilizare şi administrare a resurselor şi fondurilor publice utilizate în prevenirea şi combaterea pandemiei COVID-19 de către unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile din subordinea acestora verificate de camerele de conturi a fost în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative aferente stării de urgenţă, cu excepţia deficienţelor sistemice şi a abaterilor de la normele legale identificate în anumite cazuri, cu ocazia controalelor efectuate", se mai menţionează în raportul Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi a făcut mai multe propuneri şi recomandări, printre care elaborarea unui plan de acţiune naţional care să reglementeze în mod clar şi explicit activităţile şi etapele procedurale de urmat în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă, stabilirea unor proceduri de acţiune şi de finanţare în situaţii de urgenţă, scurtarea timpilor de intervenţie, identificarea şi instituirea unor mecanisme de motivare a personalului direct implicat în asigurarea unor activităţi fundamentale pe perioada stării de urgenţă/alertă, întărirea sistemului de control intern managerial.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.