Premium
Procuroarea Curţii Penale Internaţionale (CPI), Fatou Bensouda, i-a avertizat săptămâna trecută pe oamenii de afaceri şi politicieni că se va concentra de acum pe infracţiuni legate de distrugerea mediului şi acapararea terenurilor, încadrate ca posibile crime împotriva umanităţii.
Într-un nou document de politică generală privind selectarea şi prioritizarea cauzelor, Fatou Bensouda afirmă că biroul său "se va interesa îndeosebi" de infracţiuni ce implică sau au ca rezultat "ravagii ecologice, exploatarea ilicită a resurselor naturale sau exproprierea ilegală a terenurilor", relatează agenţia France Presse.
Citește și: UE trece la AMENINȚĂRI: 'Va fi foarte DUREROS pentru Regatul Unit'
Această decizie istorică a fost salutată de activiştii pentru drepturile omului şi de ecologişti, care asigură că aceasta ar putea deveni o modalitate importantă de descurajare pentru cercurile de afaceri în cauză şi politicienii corupţi.
"Nicio societate occidentală nu vrea să fie acuzată de crime împotriva umanităţii pentru obţinerea de concesiuni miniere în Asia sau Africa'', a declarat pentru AFP Richard Rogers, un avocat care a depus o plângere în faţa Curţii privind presupuse infracţiuni de acest gen în Cambodgia.
La nivel mondial, indignarea este în creştere cu privire la aceste comunităţi rurale evacuate de pe terenurile lor, care sunt apoi revândute unor companii agricole sau miniere.
Milioane de oameni din toată lumea au fost evacuaţi de pe terenurile lor şi decizia procuroarei "arată că epoca impunităţii s-a încheiat", a declarat directoarea ONG-ului Global Witness, Gillian Caldwell. Cel puţin trei persoane sunt ucise în fiecare săptămână în timp ce încearcă să-şi apere pământurile, potrivit organizaţiei neguvernamentale.
"Preşedinţi şi politicieni complici la acaparări violente de terenuri, la distrugerea pădurilor tropicale sau otrăvirea surselor de apă potabilă, ar putea sfârşi la Haga în compania criminalilor de război şi a dictatorilor" a mai adăugat dna Caldwell.
Helen Brady, de la biroul procurorului CPI, a declarat pentru AFP că nu este vorba de a "adăuga noi infracţiuni" celor deja enumerate în tratatul constitutiv al CPI, Statutul de la Roma. "Ceea ce recunoaştem este un nou accent pe aceste crime," a adăugat ea, afirmând că decizia "transformă CPI într-o adevărată instanţă internaţională a secolului 21".
Cu sediul la Haga, CPI, primul tribunal internaţional permanent însărcinat cu judecarea crimelor de război, crimelor împotriva umanităţii şi cazurilor de genocid, se concentrează pentru moment asupra conflictelor complexe, în special în Africa. În total 124 de ţări au ratificat Statutul de la Roma şi zece anchete au fost deschise, dintre care nouă în Africa. Dar Statutul de la Roma prevede, de asemenea, anchetarea de infracţiuni care pot fi săvârşite în timp de pace, anunță Agerpres.
