Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Dați aripi viselor voastre și nu vă fie frică de provocările care încep cu "Nu se poate!"

Volumul de ore-muncă al femeilor depășește orice formulă de raportare a contribuției lor la dezvoltarea societății. Despre femei 'luptătoare', 'educatoare', 'cercetătoare', 'inventatoare', 'sculptor', 'scriitoare', 'conducătoare', 'arhitecte', 'inginere' sau 'astronaut' s-a scris în ultimul secol. Despre femeia 'antreprenoare' scriem acum și vom scrie la genul feminin, din nevoia de a trăi decent și de a ne dezvolta firesc, din nevoia de a le recunoaște meritele. După drumul lung și anevoios al româncelor de la statutul juridic al ”femeii-bun”, la ”femeia-persoană” de aproape o sută de ani, emergența noii clase sociale a antreprenoriatului feminin este acum puternică. Parcursul de la ”femeia-persoană” la ”femeia-antreprenoare” este susținut azi prin programe și bugete publice în cele mai dezvoltate state ale lumii.

Unde suntem după 25 de ani de democraţie și capitalism?

O treime din antreprenoriatul românesc este de gen feminin. Clasa socială antreprenorială feminină numără 540 de mii de antreprenoare, ceea ce reprezintă aproape o treime din numărul total al antreprenorilor români. Dintre acestea, circa 31 de mii sunt creatoare de noi locuri de muncă, adică angajează personal salariat. Creatoarele de noi locuri de muncă reprezintă 1% din forța de muncă activă feminină, de două ori mai mică decât media UE-28. Marea majoritate a femeilor antreprenoare (94%) sunt însă persoane independente, persoane fizice autorizate sau microîntreprinderi fără angajați. Aceste estimări sunt extrase dintr-un raport amplu dedicat temei de către Comisia Europeană, la sfârșitul anului 2014, CE (2014): Statistical Data on Women Entrepreneurs in Europe, DG Enterprise and Industry, și CE (2014), Statistical Data on Women Entrepreneurs in Europe - Country Fiche Romania, DG Enterprise and Industry, septembrie 2014.

Antreprenoriatul este un mediu competitiv, în care femeile sunt mult mai bine reprezentate. În spațiul public lucrurile nu se întâmplă deloc așa. Doar 3% dintre primari sunt doamne. Doar 11% dintre parlamentari sunt femei. Doar 20% din echipele guvernamentale sau prezidențiale sunt reprezentantele genului feminin.

Pe piața muncii, însă doar una din două femei este încadrată oficial în muncă salariată. Salariul mediu al femeilor este cu 9% mai mic decât în cazul bărbaților, dar avem județe unde aceste diferențe se ridică la 28% (conform ultimelor date oficiale ale INS).

Prin diminuarea dezechilibrelor de gen în spațiul economic, social și politic până la nivelul celor mai bune practici europene, România poate obţine un plus de 11% la PIB, până în anul 2025. Avem așadar de-a face cu un nou motor de creștere economică nou, proaspăt, care poate adăuga 30 mld euro la PIB până în 2025, adică un plus de 1.500 de euro la PIB pe locuitor în România anului 2025, poate fi obţinut printr-o politică echilibrată de gen în economie, în politică şi în societate, la standardele cele mai ridicate europene. La aceste concluzii am ajuns aplicând metodologia McKinsey din raportul recent publicat, în septembrie 2015, și care indica acest nou motor de creștere economică la nivel mondial de circa 12 trilioane dolari: 'How advancing women’s equality can add $12 trillion to global growth'. Același raport indică România printre cele trei țări cu cel mai ridicat potențial de creștere, alături de Polonia și Slovacia, în regiunea Europei de Est și a Asiei Centrale.

Acest potenţial echivalează cu fondurile structurale şi de coeziune pe care nu am reuşit să le absorbim în integralitate pentru perioada 2007-2014. Echivalează cu eforturile pentru absorbţia a trei sferturi din fondurile alocate României pentru ciclul financiar 2014-2020.

Acest potenţial al politicilor echilibrate de gen echivalează cu contribuţia a trei judeţe – Timiş, Cluj şi Braşov – de 11%, la formarea PIB în anul 2025.

Aşadar, puterea economică a politicilor echilibrate de gen nu mai poate fi în niciun chip neglijată. Nu vorbim despre situaţii teoretice, ideale, de echilibre perfecte de gen, ci despre diminuarea dezechilibrelor grave de gen prin aplicarea celor mai bune reţete care funcţionează deja în Europa.

Declarația susținută în Parlament:

https://m.youtube.com/watch?v=1O1oYCNUMCo

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.