Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Dacă nu știi ce să spui, zăpăcește-i!

topSecret

acoperitDe ceva timp avem o nouă isterie! Cea a agenților acoperiți! Ba sunt infiltrați în rândul jurnaliștilor, ba că nu știu ce candidat este nașpa că e agent acoperit al SIE, ba a intrat, ucide-l toaca, în rândul judecătorilor şi procurorilor, ba știu eu ce altă categorie beneficiază de prezenţa masivă a oamenilor din structuri! Mai nou, vine şi CSAT care ca urmare a unui control solicitat de mai marii statului ne zice să stăm liniștiți că în rândul magistraților nu găsim nici vreun fir de păr a unui agent.

Poate m-am tâmpit eu de tot, însă:

1. Este această chestiune un subiect de dezbatere publică?

2. Nu cumva toată povestea asta cu acoperiții e o fumigenă aruncată de unii lideri politici?

3. Şi dacă avem agenți acoperiți, inclusiv în rândul magistraților, ce?

Pentru claritate o iau de la coadă spre cap!

3. a. Existenţa şi identitatea agentului acoperit este protejată cu orice preț, altfel nu s-ar mai numi „sub acoperire”. Rolul acestui agent este să ofere structurii căreia îi aparține informațiile necesare unei reacții rapide la o mișcare nedorită a celui ce este considerat „bad guy”. În majoritatea cazurilor, singura persoană care știe identitatea agentului este doar ofițerul de legătură, identitatea acestuia fiind protejată chiar şi faţă de șeful ierarhic al ofițerului. Chiar dacă o structură de securitate românească are agenți acoperiți infiltrați în zonele unde corupția e prezentă, implicit în zona magistraților, şi eu aș paria că are, dar dacă nu vrea să se decredibilizate nu va face publică vreodată existenţa lor. În lumina celor de mai sus, nu cumva solicitarea făcută CSAT este doar o pocnitoare care mai mult decât a face zgomot nu poate produce nimic?

3. b. Printre prioritățile României sunt combaterea corupției şi susținerea independenţei justiției. Aceste deziderate vin ca urmare a realității conform căreia până acum ea, justiția, a fost percepută ca fiind aservită politicului şi grupurilor de interese economice. Ca să „controlezi justiția” ai nevoie de magistrați care să dea deciziile pe care ţi le dorești, să facă dosare cui vrei şi să linșeze, cu forța legii, pe adversarul tău. Mulți politicieni s-au plâns de aceste practici când erau în opoziție şi au fost acuzați că folosesc aceste mecanisme atunci când erau la putere. De ceva vreme, lucrurile au început să se schimbe şi justiția este percepută că nu mai răspunde la comenzi şi a început să îi cerceteze  pe cei ce se credeau intangibili. Mai mult chiar, deciziile Curților au deranjat chiar şi pe cei pe care, până de curând, se erijau în mari apărători ai ei. Cu siguranță, pentru colectarea de probe în toate aceste dosare, s-au folosit ceea ce generic este numit mijloacele specifice, adică chiar şi munca agentului acoperit şi informatorului, lucru recunoscut chiar şi de Kovesi. Acum întrebarea care îmi vine în minte este dacă nu cumva cei care se scandalizează acum cu privire la existenţa acoperiților sunt chiar cei care au beneficiat de munca lor până de curând?!?

3. c. Da, a avea agenți acoperiți în rândul magistraților este interzis prin lege. Ca şi multe alte lucruri pe care serviciile le fac oriunde în lume! „Avem foarte multe informări pe care le primim din partea SRI, avem un protocol în baza căruia colaborarea noastră a fost dezvoltată şi facem echipe comune pe anumite cazuri. Ne sprijină în tot ceea ce înseamnă activităţi de investigare, de punere în aplicare a măsurilor de interceptare. Pot să spun că mi-aş dori să avem aceeaşi colaborare cu toate celelalte instituţii ale statului aşa cum avem şi cu SRI”, spune într-un interviu Laura-Codruța Kovesi. Pentru necunoscători, „informările” SRI nu pot veni decât de la agenți si informatori! Având în vedere faptul că mulți magistrați au fost „săltați” în ultima perioadă, există reala posibilitate că astfel de informări de care a beneficiat DNA-ul să vină chiar din interiorul sistemului. La întrebarea adresata d-lui. Maior în anul 2010 de un ziarist de la Jurnalul.ro „(…) La ce vă trebuie agenți acoperiți în presă?”, acesta răspunde nonșalant: „Deci nu facem mai mult sau mai puţin decât face orice serviciu de informație din lume”. Putem extrapola către orice tagmă profesională şi răspunsul va fi același. Gellnerian, mă întreb care este mecanismul creat pentru a monitoriza activitatea și puterea serviciilor şi dacă acestea funcționează în mod real? În plus, nu cumva aceste mecanisme ar trebui să fie taman în mâna celor care aduc în atenția publicului chestiunea cu acoperiții?

3.d. Să presupunem că judecătorul x este agent acoperit al serviciului de informații y. Teama mare, corectă de altfel, este că individul Popescu va fi condamnat nevinovat doar pentru că șeful Judecătorului x își dorește asta şi că Popescu nu are parte de un proces corect. O fi justiția oarbă, însă având în minte aceste posibilități, dublată de erorile umane, sistemul juridic a fost gândit încă de la început cu sisteme/mecanisme de corecție. Știu că e o prostie să spui unui om condamnat pe nedrept că are șanse în recurs, știu că teroarea psihică de a trăi cu povara unui verdict nedrept poate fi năucitoare, însă mai știu că nivelul corupției  în sistemul juridic este perceput ca fiind atât de mare încât nu m-ar mira ca serviciile să aibă oameni în interior. Şi asta, chiar cu riscul mai sus menționat.

2. Chestiunea cu existenţa agenților acoperiți în justiție a fost folosită, pentru prima dată, de fostul președinte Traian Băsescu ca urmare a demarării cercetărilor îndreptate împotriva Elena Udrea.

Încercarea de decredibilizare a adversarului său politic, Victor Ponta, prin clamarea unei presupuse apartenenţe la structurile SIE, a fost unul dintre actele premergătoare. Parte din România încă trăiește cu teroarea acțiunilor întreprinse de securitatea comuniste şi Traian Băsescu știe foarte bine acest lucru. Clar că a vrut să zică că Udrea este doar o victimă a oamenilor răi din securitate, ca să îl transforme pe Ponta în Vişinescu. „Dacă nu știi ce să spui, zăpăcește-i!” i-am auzit pe studenții mei zicând de multe ori înainte de examen, şi trebuie să recunoaștem că, parțial, mișcarea i-a reușit. Ceea ce nu am înțeles atunci, şi nu înțeleg nici acum, este de ce odată cu urmărirea Elenei Udrea președintele Băsescu a încercat să decredibilizeze instituții de securitate pe care le-a apărat şi gratulat, mai tot timpul, subliniind contribuția lor în a ne proteja. Dacă a fi agent (acoperit sau descoperit) e atât de rău şi e o stigmă, de ce să îi plătim cu atât de mulți bani  asigurându-le continuu dezvoltarea activității? Nu cumva atacul cu „agenții acoperiți din justiție” a fost doar un act de solidaritate cu Elena Udrea, lovind haotic pe cei care îţi lovesc prietenii? Nu în ultimul rând, la ce ajută toată isteria asta care nu poate duce decât la adâncirea unor clivaje în societatea românească?

1. Că ne place sau nu, sistemul juridic românesc a fost, şi încă este, susceptibil de mari acte de corupție.

Că ne place sau nu, fără informații din interior nu poți obține probe care să ducă la eliminarea/condamnarea corupților din sistem. Iar informațiile sunt oferite, conform declarațiilor oficiale, de mult prea multe ori, de către informatori şi infiltrați.

Personal nu sunt inocent să cred în comunicatul CSAT; cred însă că dacă vrem să însănătoșim sistemul, existenţa agenților în sistemul juridic actual e un rău necesar!

Trebuie să dezbatem în spațiul public impactul şi dimensiunea acestui „compromis”? Cu siguranță, da! Direcția dezbaterii îmi pare cu totul greșită! Ceea ce ar trebui să ne intereseze nu este neapărat dacă există agenți infiltrați în rândul magistraților, eu fiind 100% că răspunsul este afirmativ, ci mai degrabă ce trebuie să facem pentru a întări puterile în stat astfel încât ele să fie cele care coordonează serviciile şi nu, eventual, invers. Şi coordonarea să aducă cu sine inclusiv respectarea legislației în vigoare!

PS1. Prima mea întâlnire cu un agent acoperit oficial a fost prin 2003, când mă aflam la Roma, și am fost invitat să vin, alături de cei 2 colegi de-ai mei cu care vizitam taberele din jurul Romei unde erau așezați romii din România, la o discuție în incinta ambasadei României. Am fost întâmpinat de „atașatul cultural” al Ambasadei care în 5 minute mi-a povestit mai multe despre mine decât mai țineam eu minte! Am mai avut parte de astfel de discuții, în interiorul altor misiuni, şi cu diverși atașați culturali, economici sau interni. Agenți acoperiți neoficiali nu știu dacă am întâlnit, că doar ăștia trebuie să se ascundă sub niște identități care să îi ajute să fie identificați. Am în jurul meu sute de colaboratori din varii domenii,  am stat de vorbă cu sute de jurnaliști, am sprijinit cu informații sute de studenți care doreau să își facă lucrarea de master/doctorat pe chestiuni  strâns conectate cu domeniul meu de activitate şi am colaborat cu sute de diverși alți specialiști. Unii dintre ei puteau fi, cu certitudine, agenți acoperiți.

PS2. Etichetele de „securist” au fost vehiculate şi pentru câțiva dintre liderii unor organizații nonguvernamentale din Romania, inclusiv în ceea ce mă privește! Trebuie să dezamăgesc şi să fac mărturisirea publică că nu sunt! Asta însă nu e neapărat o virtute!

Citește și CSAT a decretat: Nu avem ofițeri acoperiți în justiție

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.