Dana Gîrbovan atrage atenția asupra obligativității recomandărilor MCV: 'Vor fi grav afectate procesele judiciare, în special cele de natură penală'

Am argumentat în postarea anterioară (găsiți link la final) că CJUE nu a decis că recomandările MCV ar fi obligatorii, contrar celor susținute în spațiul public de promotorii și susținătorii acțiunii la CJUE.

În acest sens, al caracterului obligatoriu al recomandărilor, în comunicatul din data de 19 mai 2021, Secția pentru procurori din cadrul CSM „solicită autorităților competente să implementeze de urgenţă toate cerinţele şi recomandările MCV constatate ca având caracter obligatoriu, preeminent şi direct aplicabil pentru toate autorităţile publice din România şi ţările membre”.

Conform Secției pentru procurori din CSM, contrarietatea dreptului intern cu aceste recomandări are drept consecință nulitatea atât a actelor întocmite în baza legilor neconforme, cât și a celor subsecvente. În baza acestei interpretări au anulat acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare față de procurorul Lucian Onea de la DNA Prahova.

Aceeași interpretare o susțin și asociațiile ce au promovat acțiunea la CJUE și chiar Ministrul Justiției Stelian Ion.

Să presupunem că interpretarea Secției pentru procurori a CSM ar fi cea corectă și va fi urmată la nivelul întregului sistem judiciar. Aceasta înseamnă că, dacă recomandările MCV – bune, rele, aberante, contradictorii, nu contează – nu sunt implementate legislativ de îndată, judecătorii trebuie să înlăture de la aplicare orice prevederi legale ce contravin acestor recomandări și să anuleze toate actele efectuate în temeiul normelor legale “neconforme” cu recomandările MCV.

Iată care ar fi câteva dintre efectele unei asemenea interpretări:

1. Toate actele procesual penale sau administrative semnate de procurori generali, procurori șefi DNA și DIICOT, procurori șefi de secție din aceste structuri, toți numiți de factorul politic, ar trebui considerate nule, pentru că toate numirile au fost făcute cu încălcarea rapoartelor MCV, care recomandau schimbarea procedurii de numire a procurorilor șefi.

Cu siguranță există încă pe rol procese ce pun în discuție rechizitorii, ordonanțe, plângeri etc. ce au fost semnate, verificate sau confirmate de procurori șefi numiți pe procedura neconformă cu recomandările MCV.

Precedentul creat de Secția pentru procurori a CSM poate fi invocat în toate aceste tipuri de cauze, mană cerească procesuală pentru cei ce au interes în a anula actele parchetelor. Sigur, de data aceasta nu vom mai auzi strigătele teribile “Scapă corupții!” ce anticipau/însoțeau orice decizie a Curții Constituționale în materie penală sau procesual penală din ultimii ani.

2. Toate verificările sau confirmările făcute de procurorii ierarhic superiori ȘI pe chestiuni de netemeinicie, prin extrapolare inclusiv trimiterea în judecată, ar fi la rândul lor potențial nule, deoarece contravin raportului GRECO, la care face trimitere Raportul MCV (ceea ce înseamnă că și recomandările din rapoartele GRECO sunt obligatorii).

Evident, afirmația că procurorul ierarhic superior ar fi dobândit în urma modificărilor legilor justiției competența de a verifica actele procurorilor din subordine și pe chestiuni de netemeinicie, nu doar nelegalitate, lucru ce i-ar afecta independența procurorului de caz, este complet eronată, până și Comisia de la Veneția revenind asupra acestei aberații. Dar câtă vreme această recomandare se regăsește în rapoartele GRECO, conform interpretării Secției de procurori a CSM, ea este obligatorie, alături de toate recomandările, chiar eronate sau contradictorii.

3. Rapoartele MCV au cuprins, de-a lungul timpului, foarte multe alte recomandări ce nu au fost respectate: de la adoptarea celor patru coduri doar după realizarea unor studii de impact, la judecarea cauzelor civile în cameră de consiliu, la desființarea instanțelor mici sau la reducerea competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Decizia CJUE nu produce efecte doar pentru viitor, ci ea are efecte declarative, ceea ce înseamnă că forța obligatorie a recomandărilor MCV ar trebui recunoscută de la data adoptării primului raport. Consecință a acestei interpretări este ca toate normele legale ce sunt în vigoare, dar nu respectă recomandările MCV, nu ar mai produce efecte juridice.

Am adus aceste exemple tocmai a arată nu doar caracterul eronat, dar și consecințele interpretării deciziei CJUE în sensul că recomandările MCV ar fi obligatorii.

Practic întreaga stabilitate a raporturilor juridice din Romania, din 2007 până în prezent, ar putea fi pusă sub semnul întrebării, fapt ce ar genera un haos fără precedent, acesta fiind prețul plătit de fiecare cetățean pentru a susține o interpretare eronată, speculativă și părtinitoare a deciziei CJUE”, scrie Gîrbovan pe Facebook.