Premium
Daniel Dăianu, membru în C.A. al BNR, a publicat vineri, pe platforma electronică a specialiștilor băncii centrale, o analiză privind provocările economice ale României în vederea aderării la moneda euro în 2024, așa cum a propus premierul Viorica Dăncilă. Dăianu afirmă că viitoarea întâlnire dintre BNR și Ministerul Finanțelor este un prilej de a se discuta in mod serios problemele reale si de a limita „stricaciuni posibile” si corectarea unor măsuri cu efecte riscante.
„Exista dezideratul conturat politic ca, pana la jumatatea deceniului ce vine Romania sa adere la zona euro (ZE); se aduc in acest sens argumente de ordin economic, politic si geopolitic. Asemenea argumente se regasesc in Raportul de fundamentare a aderarii la ZE, care a fost elaborat sub indrumarea Comisiei Nationale formate la inceputul anului trecut. Aderarea la zona euro presupune o moneda nationala cat mai solida, care sa aiba radacini intr-o economie robusta si politici bine chibzuite. Este iluzoriu sa credem ca Aderarea se poate face mizand pe clementa externa si ignorand reguli de buna administrare a economiei, lectii ale istoriei economice, ale crizei din ZE”, a scris Daniel Dăianu.
Potrivit acestuia, consolidarea bugetara, deficite bugetare mici si cresterea veniturilor fiscale reprezintă conditii necesare pentru asigurarea robustetei economiei, a rezistentei la socuri adverse. De asemenea, o condiție obligatorie este controlul deficitelor externe, adica deficite de cont curent relativ mici si usor finantabile. Tot aici a sublinia Dăianu importanta masurilor macroprudentiale, care sa atenueze dinamici tip “avant- prabusire” ale creditarii.
„Ai zice ca cele mentionatesunt de bun simt. Insa vedem cat de ambitios devine obiectivul de aderare la ZE in raport cu calendarul tintit. Sunt de avut in vedere aici cadenta pasilor de consolidare bugetara in cativa ani (pentru a ajunge la un deficit structural de sub 1,5% din PIB la momentul intrarii in MCS2, de la peste 3% acum), nevoia de a controla dezechilibrele externe, convergenta nominala (inflatie, curs de schimb, dobanzi, etc)”, a scris acesta.
El a atras atentia asupra unor „dileme cu care se confrunta leul”.
Citește și: BNR ȚINE VIU scandalul audierii lui Mugur Isărescu - Replică de ULTIM MOMENT de la Banca Națională
Potrivit acestuia, injectii de lichiditate ale BNR care sa mentina dobanzi scazute pe piata monetara ar inrautati starea leului.
„- Injectii de lichiditate ale BNR care sa mentina dobanzi scazute pe piata monetara nu numai pe termen scurt (deci la 3 si 6 luni fata de rate overnight si la 1 saptamana) in jurul pragului de 2% (ce este reper pentru taxa pe active financiare din Ordonanta 114) si care ar fi in dezacord cu mersul inflatiei, cu asteptari inflationiste, cu prime de risc revelate de piete financiare, ar inrautati starea leului, ar induce o presiune spre depreciere considerabila, ar expune leul speculatiilor;
- Riscul mare ar fi pierderea increderii in moneda nationala, care s-ar vedea in “fuga” spre euro si alte valute de rezerva; aceasta fuga nu priveste numai nonrezidenti (care detin cca. 19% din titlurile guvernamentale), dar si cetatenii, firmele din Romania.
- Instabilitarea leului (a nu fi confundata cu o anume volatilitate) ar obliga la interventii masive de aparare, prin inasprirea conditiilor monetare si la nevoie, prin cheltuire de reserve valutare;
- Cresterea puternica a ratei de politica monetara si inasprirea conditiilor monetare pentru a preveni un atac pe leu, ar afecta costul creditelor in toata economia, ar avea impact sever asupra stabilitatii financiare.
- De aceea, asocierea dimensiunii taxei din Ordonanta 114 de Robor (ce este reper al conditiilor pe piata monetara interna) este o masura neinspirata (nota bene: si in tarile cu care ne comparam adesea --Ungaria, Polonia, Cehia, exista rate analoge Roborului romanesc)
- Asocierea mentionata afecteaza mecanismul de transmisie si flexibilitatea politicii monetare;
- Pot exista evaluari diferite privind activitatea bancilor, cu bune si mai putin bune. Dar cu stabilitatea financiara nu este de facut experimente”, a scris acesta.
„Face parte din nucleul dur al analizei macroeconomice, indiferent de persuasiune de filosofie economica, ca deficite externe in crestere, ce nu au finantare autonoma deplina, devin periculoase. La noi au crescut deficitele externe vizibil in ultimii ani si finantarea nu mai este exclusiv autonoma; in timp ce Ungaria, Cehia si Polonia, de exemplu, au deficite de cont curent nesemnficative, chiar surplusuri. Problema in cazul Romaniei nu este legata atat de “stocuri”, ci de fluxuri –in sensul ca, de pilda, datoria publica de cca 36% din PIB este relativ mica, dar deficitul bugetar este mare avand in vedere faza ciclului economic, deficitele externe sunt in crestere.
A cere deci BNR sa “gestioneze” dobanzi mici pe piata monetara asigurand totodata stabilitatea cursului nu este rezonabil. Cand se arata cu degetul la rezerva considerabila a bancii centrale merita sa se mediteze la un aspect: la un run/atac sever si prelungit pe o moneda ce nu este de rezerva, cand o economie prezinta vulnerabilitati, rezervele bancii centrale ar trebui sa acopere nu numai numerarul din economie pentru protectie. Altminteri, masa monetara s-ar comprima mult prin demultiplicare drastica, cu impact sever asupra activitatii economice.
In politicile practicate, a fi virtuos, chiar virtuoz, poate inseamna a nu gresi in mod flagrant. Dar si corectarea unor masuri cu efecte riscante, chiar nefaste, este o virtute dace se face la timp, ca ilustrare de responsabilitate. Sedinta din 4 februarie a Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala este un prilej de a discuta in mod serios probleme reale si de a gasi calea pentru solutii adecvate, limitarea unor stricaciuni posibile. Si BNR si MFP au avut declaratii in acest sens. Cu cat sfarsesc mai repede incertitudini privind bugetul pentru anul acesta, forma finala a Ordonantei 114, cu atat mai bine.
Leul trebuie sa fie aparat, intarit, pana la adoptarea euro. Iar a apara leul inseamna sa avem consolidare bugetara (deficit in descrestere si crestere de venituri fiscale), sa controlam deficitele externe, un sistemul financiar solid, sa facem reforme ce maresc competitivitatea economiei”, a conchis acesta.
