Premium
Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, vorbeşte despre nevoia de păstrare a moştenirii culturale a Europei, în contextul valului de migranţi sosiţi în Europa. Pornind de la cazul Ditrău, Funeriu vorbeşte despre toleranţă, dar şi despre nevoia limitării fluxului migraţionist pe axa sud-nord.
"Înainte să comentez acest caz, am să vă reamintesc un caz din Franța, de acum vreo 4 ani; în campania electorală a lui Hollande a fost angajată o firmă care făcea apel la muncitori români detașați. Când s-a aflat în presă că Hollande face apel la muncitori detașati –perfect legal în cadrul UE– a denunțat public contractul cu acea firmă. Avem așadar un proto-Ditrău la Paris. Deci înainte de a ne turna cenușă în cap, revin la curajul politicianului român, care a tăcut! Trebuia în momentul acela să iasă, de la ambasador la premier, cu steagul în mână!", a declarat Funeriu, într-un interviu pentru Newsweek.
Potrivit fostului ministru, cazul Ditrău face rău pe trei paliere:
"Unu. Face rău maghiarilor: Cu ce legitimitate vor putea de acum înainte maghiarii de acolo să pretindă autonomia pe care ei o tot pretind, toleranța majorității și așa mai departe? Noi în realitate nu avem probleme cu comunitatea maghiară. Eu sunt din Transilvania, pentru noi chiar nu era o chestiune dacă cine e ungur sau român. Dar asta creează o mare problemă de legitimitate. Deci este o problemă.
A doua problemă. Gândiți-vă cum ar suna în presa internațională: „Comunitate maghiară din România respinge doi muncitori din Sri Lanka”? Deci la nivel de imagine - teribil.
Trei la mână, aruncă o umbră asupra tuturor celor care cer descentralizare, pentru că o astfel de decizie referitoare la cei doi muncitori din Sri Lanka niciodată nu ar fi putut fi luată la București sau undeva la nivel central, dar la nivel local, unde poate gradul de informare e mai mic, unde poate deciziile...
Oamenii au venit legal, n-au făcut nimic ilegal, lasați-i fraților să lucreze, dar există elementul emoțional de care nu poți să faci abstracție. Deci există elementul legal, există elementul emoțional. Tot așa cum Tudorgheorghiștii injectează în cei care pot să recepteze acest mesaj."
Fostul ministru al Educaţiei se declară creştin-democrat şi pledează pentru o politică a imigraţiei echilibrată, o creştere economică urmare a imigraţiei din afara Europei nefiind un câştig pe termen lung dacă se schimbă matricea culturală a Uniunii.
"Eu mi-am pus următoarea întrebare oarecum provocatoare pentru că am încercat să înțeleg din punct de vedere legal ce înseamnă această toleranță. Pentru că principiul toleranței este înscris în Tratatul Uniunii Europene. Dar tot Tratatul UE mai spune un lucru fundamental, pe care nimeni nu pare în ziua de astăzi să-l citească corect. Zice așa: Uniunea Europeană se fondează pe moștenirea religioasă, culturală și umanistă a Europei. Eu ideologic sunt undeva - creștin democrat înspre conservator – cam acolo mă plasez ideologic, sigur nu accept ideile astea anti avort. Dar eu citesc toleranța în baza a ceea ce spune Tratatul european, în baza moștenirii religioase, culturale și umaniste a Europei. Eu nu pot să accept noțiunea de toleranță în baza moștenirii culturale a altor oameni. Eu cred că libera circulație, să lași oamenii să vină înspre tine nu e nimic rău cu asta. Întrebarea este pe cine lași să vină înspre tine? Faptul să ai o politică a imigrației care să fie echilibrată, să știi exact cine vine la tine, pe unii îi accepți, pe alții nu-i accepți, în funcție de nevoile tale, în funcție de cine este persoana respectivă, nu e nimic rău cu asta. Pragmatic, avem nevoie de mână de lucru? A făcut cineva un efort să aducă zeci de mii de oameni din Venezuela? Cu drag i-aș primi pe venezueleni, au aceeași matrice culturală cu a noastră. Uitați-vă la românii care s-au dus în Vest, rușii care s-au dus în Vest. Sigur că la început a fost mai greu, în anii 90 era o problemă. Dar după 5 ani, copiii românilor din Vest sunt total, nu știu, spaniolizați, francizați.
Matricea culturală comună, din punctul meu de vedere, este mult mai importantă decât + 0,5% la PIB. Deci eu nu sunt dispus astăzi să schimb matricea culturală a Europei pentru un + 0,5% la PIB, deci nu vreau să fac o tranzacție, să tranzacționez cultura milenară a Europei versus o sumă de bani. Dar mie îmi este greu, și o spun deschis, îmi este greu să accept oamenii a căror cultură e să-și bată nevastă și să vadă lucrul ăsta normal și eu să spun, mă stai puțin că am nevoie de 5 muncitori, îl accept pe ăla, dar nu îl sancționez dacă își bate nevasta.
Eu trăiesc din 1988 în Franța, am și cetățenie franceză, cunosc bine Franța. Franța, și nu doar Franța, se confruntă în acest moment cu o islamizare accelerată, cu o pierdere a propriei identități, a făcut greșeli majore, pentru că nu a știut să fie puternică acolo unde trebuie să fii puternic. Faptul că un alt om are o altă culoare a pielii nu este absolut nicio problemă: asta este rasism și trebuie combătut, dar nici nu poți să te lași călcat în picioare de cei pe care i-ai hrănit. Deci pe acest fond, al atentalelor, al islamizării rapide, lucru care nu place oamenilor nici acolo, Viktor Orban a mirosit oportunitatea la fix, și a devenit din ”Piticul de Balaton”, ”Uriașul de Mont Blanc”! Pentru că prin stângăcii politice – de exemplu Parlamentul European a început procedura pe art. 7 știind că nu o poate duce până la capăt – i-au dat o platformă fantastică lui Viktor Orban! I-a dat o platformă politică de pe care vorbește Europei, ”eu, Orban Viktor, vă apăr, eu sunt cavalerul lui Cristos care vă apără de musulmani”. Repet: din cauza greșelilor oamenilor buni, Orban Viktor și alții ca el, Le Pen, Farage, se transformă din pitici naționali în uriași europeni", a explicat Funeriu.
