De ce apar 2,1 milioane de romani in plus pe listele electorale si de ce votul varsnicilor e mai important

Autor:

Publicat: 09/04/2014 11:59

El arata cum 2,1 milioane de romani se afla in plus pe listele electorale din Romania, dar si cum migratia a afectat populatia tanara din Romania si da astfel o forta mai mare votului varsnicilor in alegeri, acestia fiind populatia predominanta a populatiei cu rezidenta in Romania. Iata o serie de extrase din analiza profesorului Vasile Ghetau: Țara noastră nu dispune de un registru al românilor care au reședința în străinătate (cum au alte țări). Datele statistice asupra migrației în țările UE publicate în ultimii ani de oficii naționale de statistică din țări dezvoltate ale UE (din Italia și Spania, îndeosebi), de Eurostat și de OCDE au oferit, pentru întâia oară, posibilitatea unei cuantificări coerente și verosimile a dimensiunii reale a migrației românilor iar cifra avansată pentru începutul anului 2012 este de 2,3 milioane persoane. Această cifră o găsim și în Anuarul Statistic 2013, provenind din aceleași surse, iar informația – inedită până acum -, oferită de aceste date este structura pe vârste a celor 2,3 milioane de emigranți. Este o populație având o structură pe vârste considerabil diferită de ce a populației rezidente prin ponderea consistent mai mare a tinerilor și adulților. Din perspectiva populației electorale, este important de reținut că 2,1 milioane dintre românii cu reședința în alte țări sunt în vârstă de 18 ani și peste. Migrația a redus consistent dimensiunea populației electorale cu reședința în țară îndeosebi între 18 și 45 de ani dar nu și cea a electoratului vârstnic. Absența dintre votanții din țară a celor 2,1 milioane de români în vârstă de 18 ani și peste rezidenți în străinătate, aproape în totalitate având vârste sub 60 de ani, amplifică rolul electoratului vârstnic în ierarhia opțiunilor votanților din țară. Nu este lipsit de interes a observa și slaba participare la alegerile europarlamentare din anul 2009 a românilor rezidenți în alte țări: pe listele electorale din celelalte State Membre ale UE au fost înscriși numai 90 de mii de persoane (pentru a vota candidați din acele țări). Problema este ca acesti 2,1 milioane de cetateni romani cu rezidenta in alte tari figureaza in continuare cu domiciliu in Romania. In starea actuală a construcției și funcționării Registrului electoral și în absența unei surse de informații nominale pentru cele 2,1 milioane de români în vârstă de 18 ani și peste cu reședința în alte țări, operarea unei distincții între alegătorii cu domiciliul în România care locuiesc (au reședința obișnuită) în țară și alegătorii cu domiciliul în România dar care au reședința obișnuită în altă țară (cu menționarea țării și adresei) nu este posibilă. În felul acesta, în listele electorale va fi înscrisă întreaga populație de 18 ani și peste cu domiciliul în România (pe care am estimat-o la 18,25 milioane persoane). Datele care vor fi incluse în Registrul electoral de către AEP vor fi cele transmise de DEPABD-MAI asupra populației cu domiciliul în România (cu posibile corecții la nivelul primăriilor). Vor fi deci incluse mai mult de 2 milioane de români rezidenți în alte țări și care, aproape în totalitate, nu vor vota, acolo, candidați români pentru Parlamentul European (pe liste suplimentare la ambasade/consulate). Includerea ori neincluderea în listele permanente a acestor 2 milioane de persoane schimbă în mod considerabil gradul de participare la vot (ca și celebrul cvorum, când va fi nevoie). Nu o dată în presă (și în Parlament) au apărut semne de întrebare și controverse asupra numărului populației în vârstă de 18 ani și peste la alegeri. Rezultatele recensământului populației din octombrie 2011 au alimentat contestări ale cifrelor publicate de Biroul Electoral Central și de Autoritatea Electorală Permanentă. Un număr de 18,2 milioane de persoane în vârstă de 18 ani și peste în listele electorale nu se poate corela cu datele publicate de Institutul Național de Statistică asupra populației pe vârste, de unde rezultă o populație în vârstă de 18 ani și peste de numai 16,2 milioane persoane. Cele două cifre se referă la populații diferite: populația cu domiciliu în țară și populația cu reședința în țară. Asupra uneia dintre ele se publică regulat date de număr și structură pe sexe și vârste. Nu și asupra celeilalte. Numărul alegătorilor înscriși in listele electorale permanente la alegerile locale din anul 2012 și la referendumul din același an a fost de 18,3 milioane persoane. Cifra este cea furnizată Biroului Electoral Central de Ministerul Afacerilor Interne, din Registrul populației gestionat de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD-MAI), și se referă la populația în vârstă de 18 ani și peste cu domiciliul în România. Oricât de straniu ar putea părea, nu avem niciun mijloc de evaluare și analiză a numărului și structurii pe sexe și vârste a populației în vârstă de 18 ani și peste și a locului și caracteristicilor acestei populații în raport cu întreaga populație cu domiciliul în România. Datele există dar nu se publică. Insa o recentă ordonanță de urgență a Guvernului – nr. 4/2014, are drept obiect operaționalizarea unui instrument esențial în organizarea alegerilor dar a cărui construire a fost amânat sistematic până acum – Registrul electoral. Acest instrument va permite, pentru prima dată în țara noastră, operarea unei distincții – în registrul electoral – între alegătorii cu domiciliul în România care locuiesc (au reședința obișnuită) în țară și alegătorii cu domiciliul în România dar care au reședința obișnuită (locuiesc de cel puțin 12 luni) în altă țară (Guvernul României9). Elaborarea și actualizarea Registrului electoral cu toate informațiile personale intră în atribuțiile primăriilor, mai precis a persoanelor autorizate de primari, cu sprijinul Autorității Electorale Permanente (AEP). cursdeguvernare.ro

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!