De ce îşi face Putin Gardă Naţională

Adevarul:

Vladimir Putin reformează radical organele însărcinate cu aplicarea legii în Rusia. În urma unei ample reforme, preşedintele rus va avea la dispoziţia sa o Gardă Naţională, în timp ce Ministerul de Interne va fi recompensat cu două structuri federale. Unii experţi avertizează că liderul de la Kremlin pregăteşte de pe acum terenul pentru reprimarea unor eventuale manifestaţii generate de adâncirea crizei economice în Rusia.

Noua structură federală va fi condusă de un fost bodyguard al liderului de la Kremlin şi se va ocupa, oficial, de combaterea terorismului şi a crimei organizate, dar şi cu menţinerea ordinii publice. „Decizia a fost luată. Vom înfiinţa o nouă structură federală în cadrul puterii executive, şi anume o Gardă Naţională“, a declarat Vladimir Putin după o reuniune cu ministrul de Interne Vladimir Kolokolţev, şeful Serviciului Federal Antidrog Viktor Ivanov şi adjuncta şefului Serviciului Federal pentru Migraţie Ekaterina Egorova. Garda Naţională va fi creată „în baza unor trupe ale Ministerului de Interne“ şi se va afla în subordinea preşedintelui Federaţiei Ruse, a precizat el.

Conform presei ruse, care relatează pe larg subiectul, Zolotov va conduce o structură de forţă formată îndeosebi din forţele speciale OMON şi unitatea de elită SOBR, aflate până acum în subordinea Ministerului de Interne. Această structură extrem de puternică va număra aproximativ 430.000 de membri. De asemenea, Zolotov va face parte din Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse. Un decret în acest sens a fost semnat marţi de către Putin. Pe de altă parte, Ministerul de Interne a fost recompensat cu două structuri federale, după trecerea Serviciului Federal pentru Migraţie şi Serviciului Federal Antidrog în subordinea sa.

Opiniile referitoare la noile mutări ale lui Putin sunt împărţite, unii considerându-le fireşti şi în acord cu noile realităţi, alţii încadrându-le într-o mişcare de pregătire a terenului pentru reprimarea unor eventuale acţiuni de protest. „Această reformă ar trebui să rezolve mai multe probleme majore: să crească nivelul de aplicare a legii, să optimizeze bugetul sistemului de aplicare a legii şi să elimine dublarea funcţiilor“, scrie publicaţia „Kommersant“.

„Strângem un pumn puternic, care va rezista la încercările unor forţe externe de a ne destabiliza ţara“, susţine politologul Evghenii Mincenko, citat de BBC, referindu-se la înfiinţarea Gărzii Naţionale.

În schimb, analistul politic Aleksei Makarkin atenţionează că ampla reformă este realizată în contextul unei crize economice profunde şi riscului apariţiei unor proteste de natură socială. Potrivit lui, discuţiile cu privire la înfiinţarea Gărzii Naţionale au început încă din 2012, după manifestaţiile din Piaţa Bolotnaia, la Moscova, iar Viktor Zolotov a fost pregătit special pentru a conduce noua structură de forţă din Rusia.

„Nu există niciun dubiu asupra loialităţii“ lui Zolotov faţă de Putin, apreciază analistul rus, citat de BBC.

De fapt, această reformă intervine într-un context de înăsprire a măsurilor de securitate în Rusia, comentează agenţia France-Presse, subliniind că Putin a justificat intervenţia militară rusă din Siria, lansată în septembrie anul trecut, prin faptul nu-i aşteaptă pe terorişti în ţara sa, ci merge să-i lovească acolo unde operează în prezent. Apoi, în februarie acest an, liderul de la Kremlin a atras atenţia asupra unor „inamici străini“ care încearcă să sumbineze alegerile legislative programate în septembrie în Rusia şi a ordonat Serviciului Federal de Securitate (FSB, continuatorul serviciului secret sovietic KGB) să fie vigilent.

Potrivit unor experţi, autorităţile ruse se tem de izbucnirea unor proteste de natură socială odată cu adâncirea crizei economice şi apropierea alegerilor legislative.

Ziarul Financiar:

Cel puţin 7.600 miliarde de dolari, cam de două ori cât PIB-ul Germaniei, din avuţia financiară a familiilor lumii ar fi ascunse în paradisuri fiscale, arată un calcul făcut de un economist francez. Alte evaluări merg mai departe, estimând la 21.000 - 32.000 de miliarde de dolari activele ascunse de elita lumii în locuri cu taxe mici şi legislaţie fiscală laxă.

Mossack Fonseca este doar una din multele firme de avocatură care se ocupă cu înfiinţarea de companii offshore obscure sau dubioase şi cu toate acestea dezvăluirea numelor clienţilor săi a stârnit un cutremur politic şi media de proporţii mondiale. Oamenii şi firmele de rând rabdă acasă în vremuri de criză economică, când salariile sunt tăiate şi taxele majorate, iar politicieni, oameni de afaceri înstăriţi, celebrităţi şi alte figuri publice care ar trebui să fie un exemplu de bună purtare pentru societate se folosesc de portiţe legislative, poate lăsate tocmai de ei deschise, pentru a-şi proteja averile în locuri în care cei de rând nu au acces. Lucrul acesta îl demonstrează documentele Panama.

Gabriel Zucman, un economist francez tânăr cu mai multe cărţi de profil  publicate, estima într-o lucrare apărută anul trecut că în 2014 circa 8% (7.600 miliarde de dolari) din avuţia financiară a gospodăriilor lumii stau ascunse, în mare parte legal, în conturi din paradisuri fiscale. O treime din această sumă este îndesată în conturi elveţiene. Cifrele lui Zucman se concentrează pe active precum acţiuni şi obliga­ţiuni şi nu iau în considerare proprietăţi imobiliare. Estimarea economistului este, desigur, criticată de concurenţii săi, dar este menţionată de diferite publicaţii internaţionale de prestigiu. Revista Quartz îl descria pe Zucman în toamna anului trecut ca fiind unul dintre cei mai influenţi economişti ai momentului. Personajul nu a împlinit 30 de ani.

Zucman a găsit, de asemenea, că firmele americane îşi ţin 20% din profituri în paradisuri fiscale, de zece ori mai mult decât în 1980.