Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că a fost nevoită să prelungească pe o perioadă de trei luni contractul de închiriere pentru actualul sediu din centrul Bucureștiului, în lipsa unei soluții alternative. Valoarea chiriei pentru această perioadă ajunge la peste 54.000 de euro lunar.
Potrivit ANAR, contractul inițial de închiriere a fost semnat în urmă cu 13 ani, iar actuala conducere, instalată în august 2022, a moștenit această situație. Contractul aflat în derulare până în iunie 2025 prevedea o chirie de 10,5 euro/mp/lună, echivalentul a aproximativ 43.765 euro. Din lipsa unui sediu alternativ, s-a decis prelungirea pentru trei luni a contractului, însă la un tarif mai mare – 13 euro/mp/lună – ceea ce ridică chiria la 54.150 euro/lună, sumă acoperită din surse proprii ale instituției.
Tentative eșuate de mutare
Reprezentanții ANAR susțin că au încercat în ultimii trei ani (2023–2025) să achiziționeze un sediu propriu pentru a reduce cheltuielile, însă procesul a fost blocat de factori externi. Mai exact, în 2023, o Ordonanță de Urgență (OUG 90/2023) a suspendat temporar investițiile instituțiilor publice, iar în 2024, singura ofertă primită pentru achiziționarea unui nou spațiu a depășit plafonul bugetar aprobat. Deși fondurile necesare achiziției au fost incluse în proiectul de buget pentru 2025, Ministerul Finanțelor a eliminat creditele bugetare și de angajament, direcționând banii către alte investiții.
„Menţionăm că în ultimii trei ani (2023-2025), ANAR a iniţiat mai multe proceduri de achiziţie a unui nou sediu în vederea renunţării la acest spaţiu închiriat şi relocării personalului angajat, în direcţia reducerii cheltuielilor. Sumele necesare achiziţiei unui nou sediu au fost bugetate în 2023, 2024, dar şi în 2025, dar ANAR nu a putut finaliza acest demers din motive obiective”, a transmis compania.
Oficialii acesteia explică faptul că, începând cu august 2023, ANAR a demarat procedura de achiziţie a unui sediu propriu. Aceasta a fost blocată însă de Ordonanţa de Urgenţă nr. 90/2023 care a suspendat temporar toate investiţiile pentru instituţiile publice.
„După obţinerea avizului conform Legii nr. 500/2002, ANAR a reluat în 2024 procesul de achiziţie. A fost depusă o singură ofertă, peste plafonul bugetar aprobat. Instituţia a iniţiat demersuri pentru majorarea valorii estimate, iar în proiectul de buget pe 2025, ANAR a inclus fondurile necesare achiziţiei. Chiar dacă suma pentru achiziţia unui nou sediu a fost inclusă în proiectul de buget din acest an, la solicitarea Ministerului Finanţelor, creditele bugetare şi de angajament au fost eliminate, fondurile fiind redistribuite către lucrări de investiţii”, a mai transmis instituţia citată.
Reprezentanţii acesteia anunţă că îşi menţin disponibilitatea de a achiziţiona un sediu propriu sau de a se reloca într-un spaţiu cu costuri mai reduse.
„Această intenţie a fost constant susţinută cu documente şi propuneri bugetare clare, într-un efort de reducere a cheltuielilor publice şi de creştere a eficienţei administrative”, se mai arată în comunicatul de presă.
Diana Buzoianu: „54.000 de euro pe lună? Aberant!”
„Am cerut această listă pentru că vreau să-mi dau seama dacă există risipă, dacă mai există şi la alte instituţii hoteluri de patru stele gestionate cu lipsă de profit, precum cel de la Romsilva. Şi am cerut lista şi dintr-o perspectivă strictă de funcţionare, să vedem dacă avem clădiri care pot fi folosite într-un mod mai util”, precizează Diana Buzoianu.
„În niciun caz nu se poate justifica suma de 54.000 de euro pe lună, e exorbitant, aberant. Cât despre cele 75 de milioane de lei, e frumos să viseze la sediu de 6.000 de metri pătraţi, dar ar fi dublu ca suprafaţă alocată per angajat faţă de marile companii din România”, a precizat Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului a trimis, săptămâna trecută, Corpul de control la Apele Române pentru a verifica atât schema de personal şi modalitatea de efectuare a controalelor în teren, cât şi motivele pentru care nu a reuşit instituţia să atragă fonduri europene.
„Apele Române” aveau la dispoziţie prin PNRR peste 350 de milioane de euro pentru diguri, baraje şi poldere.
„Bilanţul este însă unul dramatic: 0 km de diguri din peste 400 de km asumaţi, 0 baraje din 13 pentru care existau fonduri, un singur polder (în curs de realizare) din 13”, a transmis USR, într-un comunicat de presă.
Comentează