Decizia care schimbă economia lumii

Autor:

Publicat: 13/08/2014 23:40

România Liberă: Argentina nu a mai achitat, pe 30 iulie, tranșa semianuală pentru rambursarea către creditorii săi a obligațiunilor care au fost restructurate după ultima insolvență a țării, din 2001. Deși statul argentinian depozitase 539 milioane dolari la Banca New York Mellon, cu câteva zile înainte, tocmai în acest scop, instituția bancară nu a putut transfera fondurile către creditori, deoarece judecătorul federal american Thomas Griesa a decis că Argentina nu îi poate plăti pe cei care au acceptat restructurarea datoriilor până când nu returnează datoriile – inclusiv cu dobânzi din trecut – către cei care au respins restructurarea. A fost pentru prima dată în istorie când o țară dornică și capabilă să-și plătească creditorii a fost blocată de un judecător. Media a susținut că decizia înseamnă o nouă insolvență a Argentinei, dar hashtag-ul Twitter #Griesafault (combinație de cuvinte între numele Griesa și sintagma „default = a fi în întârziere de plată“ – n.t.) este mult mai cuprinzător. Argentina și-a îndeplinit sarcinile către cetățenii săi și către creditorii care au acceptat restructurarea obligațiilor de plată. Dar decizia judecătorului Griesa nu face decât să încurajeze comportamentul cămătăresc și amenință funcționarea piețelor financiare internaționale, pentru că nu ține cont de un principiu de bază al capitalismului modern: datornicii insolvenți au nevoie de un nou început... Rambursarea în termenii impuși de judecător ar devasta economia Argentinei. NML Capital și alți „vulturi“ reprezintă doar 1% din creditori, dar ar primi în total 1,5 miliarde dolari. Ceilalți care nu au acceptat restructurarea datoriilor (6,6% din totalul creditorilor) ar primi 15 miliarde dolari. Și, deoarece acordul de restructurare prevedea că toți creditorii care l-au acceptat pot cere aceleași condiții cu cei care nu l-au acceptat, Argentina ar putea fi obligată să returneze încă 140 milioane dolari. Hotnews: Unu din patru români locuieşte ca în Evul Mediu, adică într-o locuinţă de chirpici sau de paiantă. Datele centralizate de INS la recensamant arată că o treime din totalul clădirilor din țară sunt din paiantă sau din chirpici. În ele trăiesc 4,3 milioane de români. Cele mai multe dintre aceste locuinte din paiantă sau chirpici se află în mediu rural, dar găsim circa 315.000 și în mediu urban, în ele locuind 1,4 milioane de români. Mediul urban este mult spus, probabil că este vorba despre foste comune declarate orașe. Peste 1,5 milioane de familii își duc viața în asemenea case. Ziarul Financiar: A 60-a aniversare i-a adus puţine motive de bucurie preşedintelui francez François Hollande. Şomajul este la cote istorice, el a devenit cel mai nepopular preşedinte, economia, a doua ca mărime din UE, abia creşte, iar echipa lui pregăteşte terenul pentru o nouă ratare a ţintelor bugetare şi o nouă cerere de clemenţă din partea partenerilor europeni. În Italia, lupul tânăr care a promis că va zgudui scena politică, premierul Matteo Renzi, nu găseşte resurse pentru a-şi finanţa ambiţiosul plan de revitalizare a celei de-a treia economii ca mărime din zona euro. Pentru cele două economii, printre cei mai mari parteneri de export ai României, greul reformelor prin care au trecut ţări precum Spania şi Portugalia şi de care au nevoie pentru a suprevieţui în miezul zonei euro urmează să vină.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!