Un tratament anti-acnee ar putea deține cheia regenerării membrelor la oameni, arată un studiu științific.
O moleculă utilizată în tratamentul acneei severe ar putea juca un rol esențial în regenerarea membrelor la oameni, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Northeastern University din Boston, citat de publicații științifice internaționale.
Cercetarea, coordonată de biologul James Monaghan, s-a concentrat pe axolotl – un amfibian mexican cunoscut pentru capacitatea sa remarcabilă de a-și regenera membrele, coada și alte structuri corporale. Echipa a descoperit că acidul retinoic – un derivat al vitaminei A și componentă activă în medicamentul Accutane – funcționează ca un "ghid molecular" în procesul de regenerare, dictând cum și unde se formează diferitele segmente ale unui membru regenerat.
Studiul arată că variațiile în concentrația acidului retinoic de-a lungul axei membrelor influențează formarea corectă a acestora: nivelurile mari contribuie la dezvoltarea segmentelor proximale (mai apropiate de trunchi), în timp ce nivelurile scăzute permit formarea extremităților. Reglarea acestor niveluri este controlată de enzima CYP26b1 – esențială pentru desfășurarea normală a procesului de regenerare.
Pentru a testa acest mecanism, cercetătorii au utilizat axolotli modificați genetic, care emit fluorescență în prezența anumitor proteine, permițând monitorizarea în timp real a proceselor celulare. Intervențiile care au perturbat nivelurile de acid retinoic sau au suprimat enzima CYP26b1 au dus la regenerări anormale ale membrelor.
Echipa a identificat și trei gene suplimentare implicate în formarea osoasă și în organizarea structurală a membrelor, toate influențate de nivelurile de acid retinoic. Importanța acestor descoperiri este subliniată de faptul că multe dintre genele regăsite la axolotl sunt prezente și în genomul uman, cu funcții similare în dezvoltarea embrionară.
Totuși, diferența majoră constă în faptul că axolotlul poate reactiva aceste gene și la vârsta adultă – o capacitate pe care oamenii au pierdut-o de-a lungul evoluției. Potrivit autorilor studiului, cheia regenerării umane ar putea consta în identificarea unui mecanism care să permită celulelor adulte să revină temporar la o stare embrionară, favorabilă reconstrucției tisulare.
Cercetările continuă și în alte laboratoare, unde se investighează mecanisme precum "memoria pozițională" a țesuturilor – adică modul în care celulele știu unde se află în organism și cum să se diferențieze corect în timpul regenerării. Deși aplicarea acestor rezultate la oameni este încă departe, studiul oferă o bază solidă pentru dezvoltarea viitoarelor terapii regenerative, deschizând noi perspective în medicina reconstructivă.
Comentează