Premium
Descoperite în Serbia, sub un lan de porumb şi în apropierea unei mine de cărbune, ruinele bine conservate ale unei tabere militare romane sunt analizate de arheologi, care spun că amplasamentul acestora într-o regiune rurală reprezintă o trăsătură unică, informează Reuters, potrivit Agerpres.
Acoperind o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, tabăra - sau principium, în limba latină - aparţinea Legiunii a VII-a Claudia. Localizarea acesteia a fost dedusă în primăvara anului 2020 în timpul unor măsurători.
Există peste 100 de principium pe teritoriul fostului Imperiului Roman, dar cele mai multe dintre ele sunt îngropate sub oraşe moderne, a precizat Miomir Korac, arheolog-şef al acestui sit, precum şi al celui de la Viminacium, capitala provinciei romane Moesia Superior, pe care o deservea tabăra descoperită.
Citește și: Fotografie de ultim moment! Marcel Vela, imagine cu leul apărut în videoclipul lui Dani Mocanu
''Un număr mic de principium sunt explorate complet (şi)... putem spune că (starea de conservare) a acesteia este unică şi neatinsă'', a mai precizat arheologul.
Complexul, situat la est de Belgrad şi aflat la o adâncime de un metru sub pământ, este alcătuit din 40 de încăperi cu ziduri încălzite, o trezorerie, un altar, terenuri de paradă şi o fântână.
Până în prezent a fost explorat doar un sfert din suprafaţa sitului arheologic, excavările urmând să fie reluate primăvara viitoare.
În interiorul uneia dintre încăperi, arheologii au descoperit 120 de monede din argint care ''s-au împrăştiat probabil din cauza vreunui pericol iminent'', cum ar fi o invazie sau un dezastru natural, a precizat arheologul principal al taberei, Nemanja Mrdjic.
''Felul în care erau împrăştiate monedele, dintr-un colţ până la uşă... sugerează că s-au răspândit în timp ce persoana care le avea supra sa fugea'', a mai precizat acesta.
Legiunea a VII-a Claudia a fost activă între secolele al II-lea şi al V-lea e.n., iar tabăra şi principium, împrejmuite cu ziduri, erau separate de restul Viminacium, care avea propriile fortificaţii.
Săpăturile de la Viminacium s-au desfăşurat în mod continuu începând cu 1882, iar descoperirile făcute aici includ o corabie romană, plăci din aur, sculpturi din jad, mozaicuri şi fresce, alături de 14.000 de morminte şi scheletele a trei mamuţi.
Arheologii estimează că au scos la lumină doar 4% din sit, despre care susţin că ar fi mai mare decât suprafaţa Central Park din New York.
