DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Despre proteste ca o epidemie virală

Inquam Photos/ Octav Ganea
proteste Piata Victoriei 12.06.2018

În 2012 am scris o serie de texte în care am descris în oarecare detalie evoluția nemulțumirii populare de la primele manifestații până la căderea guvernului Ungureanu. M-am uitat zilele acestea peste textele de atunci și, ca logică, mi se pare că este validă o comparație între 2012 și 2018 chiar dacă partidele de la putere și din opoziție sunt altele.

În 2012 exista o mare nemulțumire populară (aprox. 90%) care fermenta de ceva timp dar care încă nu se exprimase. În 2018 avem o mare nemulțumire populară (aprox. 75%) paranteză care, tot așa, fermentează de ceva timp.

content-image
Grafic: Centrul de Sociologie Urbană și Regională

În 2012, atacând Legea Sănătății, guvernarea părea că pune în discuție însuși contractul social. În 2018, atacând legile Justiției, Puterea pare că pune în discuție însuși contractul social. În 2012 avem o opoziție relativ nepregătită, obișnuită de prea multă vreme să piardă. În 2018 avem o opoziție relativ nepregătită, obișnuită de prea multă vreme să piardă.

 

Ce sa întâmplat în 2012 nu trebuie citit ca o formă de protest organizat ci ca o formă de protest viral. Protestul organizat este inițiat de organizații cu putere de mobilizare, organizații de masă precum partide sau sindicate, și tinde să aibă costuri crescătoare. Primii zece mii de manifestanți sunt cei mai ieftini, pentru că sunt recrutați dintre cei mai aproapiați de organizație în timp ce ultimii zece mii sunt cei mai scumpi, și în termen de bani și în termen de efort, deoarece sunt mai îndepărtați. Avem, precum în economie, un randament marginal descrescător.

Proteste virale sunt generate de grupuri informale sau de organizații cu insuficientă expertiză de organizare. Nu pentru ca acestea nu ar dori să se organizeze, ci pur și simplu pentru că nu pot. Protestul viral, atunci când prinde, are un randament marginal crescător. Primii 5.000 de manifestanți se obțin cel mai greu dar ultimii 5.000 vin practic de unii singuri fără să îi mobilizezi în mod particular.

Astfel, privind la un protest viral, nu trebuie să privim în primul rând la numărul celor "infectați" cât la numărul și poziționarea celor "infecțioși". O manifestație de 100.000 de oameni bine pusă în carantină în Piața Victoriei este mai puțin contagioasă decât 1.000 de lideri de opinie în comunitățile lor.

În 2012 pacientul zero a fost, scuzați ironia, medicul Arafat. El a infectat Târgu Mureșul. Târgu Mureș a infectat Bucureștiul. Bucureștiul a infectat restul țării și, împreună, au început să infecteze Opoziția. Opoziția a intrat în grevă parlamentară și a infectat Puterea. Primul care a căzut a fost Sorin Frunzăverde, care a trecut cu tot județul său în opoziție. A urmat UNPR și odată ce un UNPR a defectat, a căzut și organismul deja slăbit al guvernului Ungureanu.

Și în 2018 există o stare de febrilitate.

Unele din gesturile care ridică temperatura sunt, în mod normal, destul de benigne. Klaus Iohannis candidează la președinție, așa cum și trebuie să facă un președinte la primul mandat care rămâne unul dintre cei mai populari doi politicieni din țară. Uniunea Salvați România organizează un protest, așa cum este și normal să facă un partid de opoziție. Interesul în aceste cazuri este dat de faptul că atât Klaus Iohannis cât și USR performau, în opinia multora, suboptimal. Candidatura și protestul sunt un semnal că aceste forțe politice sunt dispuse să își depășească propriile limite.

Dar există și chemări la luptă chiar mai interesante. Tudor Benga a sugerat oportunitatea unei greve generale. Uniunea Salvați România a preluat parțial această propunere pe care a îndulcit-o sub forma unei greve japoneze însoțită de un miting în fața Parlamentului.

content-image

Benga este deputat dar înainte a fost întreprinzător de succes. USR, în măsura în care are politici economice, este mai degrabă pro piață / pro-business. Nimeni nu aștepta o chemare la grevă venită tocmai din această direcție.

Peter Eckstein-Kovacs, fost parlamentar UDMR, a părăsit partidul, semnalizând implict că loialitatea față de organizația reprezentativă a minorității maghiare este mai puțin importantă acum în comparație cu nevoia de a se opune PSD.

content-image

O serie de organizații și grupuri informale din societatea civilă, adică, în esență, Inițiativa România și prietenii săi, îndeamnă la nesupunere civică. Aceasta este o noutate în România, până acum nesupunerea civică fiind mai degrabă în panoplia unor grupuri mai micuțe precum Miliția Spirituală.

Este prematur să spunem dacă epidemia va atinge un punct critic din care să se întindă în toată societatea, mobilizând la protest și boicot numere din ce în ce mai mari de oameni. În mod particular, nu este clar dacă această mobilizare va atinge punctul critic până miercuri la prânz, în timp util pentru a susține moțiunea de cenzură a opoziției împotriva Vioricăi Dăncilă.

Mai ales că avem o diferență interesantă. În 2012 opozantul mic (PNL) a reușit să radicalizeze opozantul mare (PSD) chiar dacă, poate, unii baroni ai acestuia erau dispuși să aștepte până la alegeri. În 2018 opozantul mic (USR) se radicalizează dar opozantul mare (PNL) deși acționează, rămâne în zona mijloacelor mai degrabă clasice.

content-image

Oricum, epidemia de protest și boicot, deși începe în rândul Opoziției, trebuie să ajungă în rândul Puterii pentru a produce efecte. În 2012 factorii cheie au fost Sorin Frunzăverde și ... Gabriel Oprea.

Se vor găsi, oare, și acum în PSD urechi deschise către mesajul protestatar? Aceasta este întrebarea săptămânii.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Smart Start USA

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Alexandru Marghiloman General Averescu

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.