Pe lângă multiplele probleme ale Capitalei, de la traficul sufocant, blocarea pasajului Grant în cea mai aglomerată perioadă și lucrările interminabile care strangulează mai toate arterele, până la termoficare, parcuri abandonate și dezastrul edilitar, Bucureștiul se afundă de la o zi la alta și în dezastrul economic.
După cum arătam aici și aici, sentințele instanțelor în procesele inițiate de Municipalitate încep să curgă pe bandă rulantă, infirmând inițiativele „războinice” ale lui Nicușor Dan, cauționate de alianța PNL-USR-PMP din Consiliul General.
Asta pentru că judecătorii decid despăgubiri pentru cei afectați de blocajul construcțiilor din ultimii 3 ani, sume ce urmează a fi plătite, evident, din bani publici, iar sumele pentru sutele de procese și contestări de autorizații se ridică, la o minimă estimare, până la zeci de milioane de euro.
Prejudiciul se adaugă prăbușirii contribuției Capitalei la PIB, care a revenit, în doar 3 ani, la nivelul din 2010, marcând, pe lângă scăderea încasărilor fiscale pe profit sau a taxelor pe muncă, și o „participare” solidă la deficitul bugetar al României, estimată de specialiști la circa jumătate din gaura visteriei naționale.
În paralel, metoda patentată în București pare să aibă șanse de extindere la nivel național, prin proiectul legislației urbanismului, contestat de mediul de afaceri și de reprezentanții industriei de profil, pentru riscurile de confiscare mascată a proprietății și de neconstituționalitate. Iar dacă abordările colectivist-proletare amintind de vechiul regim nu mai surprind pe nimeni, discursul triumfalist al unor succese inexistente irită cel mai tare locuitorii celui mai prost administrat municipiu al țării.
Cauza este absența oricăror inițiative de atragere de finanțări pentru dezvoltare, toate „succesele” actualului mandat fiind, în fapt, rezultatul fostei echipe de la PMB.
În timp ce alte mari primării se bat pentru absorbția banilor din PNRR și din programele operaționale ale UE, rezultatele Municipalității bucureștene amintesc de fostul „guvern ZERO” condus de Dacian Cioloș și aliații din PNL și USR.
Din informațiile redacției, niciun proiect aflat astăzi în faza de implementare sau de execuție nu ar fi conceput de actualul edil sau de echipa sa, toate fiind preluate de la vechea administrație.
Acum o lună, primarul general anunța că a atras în mandatul său circa 600 de milioane de euro, adică o medie de 200 de milioane de euro pe an, sumă infimă față de bugetul de 8 ori mai mare al PMB. Însă și acești bani, reprezentând sub 20% din sursele proprii ale bugetului Bucureștiului, nu au legătură cu performanța actualei echipe administrative.
Edilul vorbea de mai multe proiecte, precum achiziția de tramvaie, reabilitarea a 210 km de rețea de termoficare, consolidarea și renovarea clădirilor, modernizarea, dotarea și construirea de corpuri noi de spitale, modernizarea sistemului de semaforizare inteligentă.
Datele publice indică, însă, o cu totul altă realitate. Să le luăm pe rând:
Vehicule pentru transportul public. Toate procedurile și licitația pentru achiziția de tramvaie s-au inițiat și derulat în mandatul Gabrielei Firea, iar Nicușor Dan doar a semnat contractul cu Astra Vagoane Arad.
Acesta a anunțat și cumpărarea a 22 de troleibuze, dar și aici e vorba de o licitație veche, mult întârziată în ultimii 3 ani. Nici așteptatele microbuze pentru transportul preșcolarilor nu au sosit, urmare a renunțării la acest serviciu public.
Prin comparație, Primăria Craiovei, condusă de Lia-Olguța Vasilescu, a atras peste 8 milioane de euro pentru un sistem integrat de Modernizare a Sistemului de Transport Public cu tramvaiul în capitala Olteniei. Cu un grant de 86 de milioane de lei, Craiova cumpără 30 de autobuze și 17 tramvaie, la o populație de 10 ori mai mică decât a Bucureștiului.
Cârpeala termoficării.
Dacă azi mii de bucureșteni stau în frig, e pentru că, teoretic, se schimbă 210 kilometri de țevi de termoficare. Valoarea proiectului este de 300 de milioane de euro, din exercițiul bugetar european 2014-2020.
Ridicarea în SICAP a caietului de sarcini pentru atribuirea lucrărilor a fost întârziată pentru lucrările care trebuiau finalizate la finalul acestui an. Din păcate, bulevardele sparte în plină iarnă nu cresc temperatura din calorifere.
Prin comparație, Oradea condusă de administrația PNL (întâi de Ilie Bolojan, apoi de Florin Birta) a atras aproape 50 de milioane de euro prin programul guvernamental “Termoficarea”, la un oraș cu nici 200 de mii de locuitori.
În paralel, Electrocentrale Craiova SA a accesat finanțare importantă pentru o nouă capacitate de producere a energiei electrice și termice pe bază de gaze naturale în cogenerare, ce va înlocui instalațiile pe cărbune. Trei sferturi din suma de 280 de milioane de euro sunt suportate prin PNRR.
Spitalele bucureștene, contestate în instanțe. Capitala României nu doar că nu construiește, dar se luptă în instanță cu inițiativele pentru sănătate, fie ele private sau publice. Războiul început cu Sanador pentru o clădire destinată pacienților oncologici a fost câștigat în sala de judecată, după un an în care bolnavii s-au luptat pentru dreptul la viață.
Tot cu titlu de exemplu, Oradea construiește un spital de Boli Infecţioase, iar Constanța a obținut un grant de aproape o sută de milioane de euro prin PNRR, pentru construcția “Policlinicii Municipale, specializarea cardiologie și oncologie, Constanța-spital nou.” Peste 95% din valoarea de 100 de milioane de euro este suportată prin fonduri PNRR.
Consolidarea imaginară a clădirilor cu risc seismic.
Deși după desființarea Companiei Municipale de Consolidări, care demarase, pentru prima dată după 1990, un program pentru clădirile „cu bulină”, nicio lucrare nu a mai fost derulată, iar din cele câteva sute de cereri de finanțare depuse la Ministerului Dezvoltării, niciuna nu s-ar fi făcut prin intermediul Municipalității.
Comentează