Premium
Problemele administrației Capitalei sunt deja cunoscute de toți locuitorii, de la traficul îngrozior sau lipsa parcărilor și termoficare, până la blocarea tuturor marilor proiecte de infrastructură. Pe lângă ele, economia a suferit pagube uriașe în ultimii trei ani ai administrației PNL-USR-PMP, după suspendarea tuturor documentațiilor de urbanism, care a văduvit PIB-ul național cu 7% din contribuția Bucureștiului, însemnând circa jumătate din deficitul bugetar al României.
Această situație a fost agravată de sutele de procese pe care edilul le-a intentat celor care au obținut autorizații pentru diverse obiective de investiții, cel mai relevant exemplu fiind suspendarea unor investiții publice de miliarde, finanțate din PNRR, pentru institute de cercetare oncologică. Totuși, chiar și în conflictul cu privații, Municipalitatea pierde pe bandă rulantă litigiile aflate în instanță.
Cel mai recent exemplu este o decizie de ieri a Tribunalului București, prin care atât Municipiul București, cât și Primarul general, în calitate de reclamanți, sunt obligați la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariul avocaților, în cuantum de aproape 30.000 de lei. Obiectul procesului era anularea unei autorizații de construire - DETALII
Interesant este faptul că, la nivelul celor câteva sute de astfel de documente contestate de Primăria condusă de Nicușor Dan în Sectorul 2, și care au șanse la același deznodământ, vorbim de circa 5-6 milioane de lei care ar trebui plătite din bani publici, adică din taxele și impozitele plătite de locuitorii Capitalei.
Dacă extrapolăm la nivelul celor 6 sectoare, și presupunând că onorariile avocaților angajați de cei reclamați nu depășesc 30.000 de lei, ajungem la zeci de milioane pe care Municipalitatea le-ar putea achita doar pentru cheltuielile de judecată, asta în caz că cei hărțuiți nu ar solicita și despăgubiri în urma prejudiciilor majore cauzate de întârzierea investițiilor.
Conform sentinței judecătorilor, PMB nu are „calitate juridică” pentru a cere anularea autorizațiilor emise de primăriile de sector, adică nu se poate substitui nici altui primar dintr-o unitate administrativă a Bucureștiului, nici Prefectului.
Întrebarea legitimă pe care o pun juriștii este dacă Nicușor Dan a fost mandatat de Consiliul General pentru aceste acțiuni, dat fiind că, la un moment dat, în urma verificărilor Curți de Conturi, cineva o să fie nevoit să suporte aceste cheltuieli uriașe.
Doar precedentul sutelor de milioane de euro din cazul Constanda ridică mafi semne de întrebare asupra legalității demersurilor și a responsabilității pentru afectarea bugetului PMB.
Magistrații afirmă în soluția pe scurt:
„Respinge cererea. Admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor. Respinge ca fiind formulata de persoane lipsite de calitate procesuala activa cererea de chemare in judecata. Obliga reclamantii la plata catre parata Long Bridge Connect GR S.R.L. a cheltuielilor de judecata constand in onorariu de avocat (29.750 lei). Respinge ca neintemeiata cererea paratului Primarul Sectorului 2 de obligare a reclamnatilor la plata cheltuielilor de judecata. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la data comunicarii. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a II a Contencios Administrativ si Fiscal. Pronuntata, astazi, 06.12.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C. proc. civ.”
De menționat este că această sentință devastatoare vine în contextul recentelor schimburi de replici dintre Nicușor Dan și susținătorul său, liderul PNL, dar și al semnalului de alarmă lansat de mediul de afaceri cu privire la proiectul legislativ de Cod al Urbanismului. Dacă pe lângă uriașele daune economice și sociale provocate de blocajul din București, mai putem vorbi și de bani aruncați pe procese inutile, situația devine cu atât mai îngrijorătoare.
